„Garantarea creditului Sapard cu investiția rămîne în picioare”

Primele încercări ale solicitanților de credite Sapard de a garanta credite pentru partea de cofinanțare cu investiția din proiectul pentru care solicită fonduri s-au lovit de refuzul băncilor comerciale. Garantarea cu investiția a fost bătută în cuie de Guvern, hotărîrea Executivului a apărut în Monitorul Oficial, dar băncile, între care prima chiar Banca Comercială Română, cu capital majoritar de stat, au invocat regulamentele proprii de risc.

Cei care se ocupă de administrarea proiectului Sapard spun că se așteaptă norme de aplicare la această hotărîre și chiar o listă a băncilor care vor putea acorda credite garantate cu investiția Sapard, pentru că vor primi de la Ministerul Agriculturii fonduri în acest sens. Prin urmare, tot statul își va asuma riscul la finanțările Sapard. Pentru cei care abia acum se interesează de Programul Sapard, facem precizarea că finanțarea unui proiect se face aici în cele mai multe cazuri cu 50% din valoarea proiectului primite de la Uniunea Europeană, iar solicitantul trebuie să vină cu cealaltă jumătate din valoare. Cine nu o are poate solicita credite bancare, garantate prin fonduri de la stat, care la rîndul lor au la bază, în gaj, chiar investiția din proiectul Sapard. „Au apărut două acte normative importante în acest sens – spune Mihai Banu, directorul executiv al Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Bacău (DADR). Legea 218 pe 2005, care reglementează creditele pentru investiții în agricultură, și Legea 231 pe 2005, care reglementează facilități pentru programele Sapard. De asemenea, și ordonanța guvernamentală 46 pe 2005 care corectează unele probleme – modificarea contractului cadru la programul Sapard, pentru că în vechile norme activele care rezultau din investiții nu puteau fi puse gaj în bănci. De data aceasta, toți cei care au făcut proiecte Sapard nu mai stau cinci ani, ca numai după aceasta să poată garanta credite Sapard cu activele. Activul, investiția, pot fi gajate chiar dacă este în curs de execuție. Ministerul Agriculturii va pune la dispoziția unor insituții financiare, prin aceste acte normative, o serie de fonduri. în acest an sînt numai 300 de miliarde de lei pentru creditare și alte 200 de miliarde de lei pentru garantare”.

Sapard se blochează la sursele de cofinanțare

Băncile nu dădeau bani pentru agricultură, pentru că riscurile erau foarte mari. Se va încheia un protocol între fondurile de garantare, Ministerul Agriculturii și bănci – a precizat directorul DADR Bacău -, pentru a se lua în seamă activele care se fac prin Sapard. „Sigur, și beneficiarul de finanțare Sapard trebuie să vină cu o garanție proprie, de 15 la sută și dobînda, de circa 20 la sută, care înseamnă cu totul vreo 35 la sută să fie luată în calcul cu activele care se pun garanție. Poate vor fi ceva discuții la echipamentele cumpărate din fonduri Sapard, pentru că se uzează mai repede în timp. Dar construcțiile, da. Acum, banii nu mai vin de la bănci, ci din resurse atrase, de la Ministerul Agriculturii” – spune Banu. Fondurile de garantare au primit 700 de miliarde de lei pentru aceasta. Dar mai există și un fond de risc, de pînă la trei la sută, de vreo șase milioane de euro, dar la care probabil nu se va ajunge atît de ușor. Programul Sapard se bloca tocmai la sursele de cofinanțare. Se vor da bani mai ușor celor tineri, facilități de cofinanțare, adaptate la realitatea românească. Pentru investiții în proiecte de viitor.

Fonduri Sapard mai mari, de la anul

România, în anul care vine, are numai cofinanțare de la Sapard 600 de milioane de euro. Deci ar trebui ca investițiile în zona Sapard să ajungă la 1,2 miliarde de euro. „Mi-e greu să cred, însă, că atîta timp cît acum nu am depășit 220.000 de euro pe an vom prelua la anul cu mult mai mult. Dar propunerile pentru anul viitor sînt de 8.000 de miliarde de lei. Nu s-au făcut, probabil, în ultimii zece ani investiții de 8.000 de miliarde de lei, în agricultură. Deci, există un alt mod de abordare a anului 2006. Se vor da mai puțini bani pe cheltuielile materiale curente și se vor dezvolta investițiile, pentru că s-a constatat că în România nu există piață pentru cereale, în primul rînd, nu există organizații de producători la cota de lapte, nu există investiții adevărate prin care oamenii să poată scoate laptele pe piață” – a mai spus Mihai Banu. (Petru DONE)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!