Generalul bacauan Paul Teodorescu, salvat de la pieire de fostul mare om de stat francez Charles de Gaulle

Astazi, 17 ianuarie, se implinesc 30 de ani de la moartea generalului si omului politic roman Paul Teodorescu, nascut la Bacau la 28 iunie 1888 si decedat la 17 ianuarie 1981, la Manastirea Dintr-un Lemn, judetul Vilcea. Absolvent al Academiei Militare Saint-Cyr (Franta, 1908-1912), unde a fost coleg cu generalul si presedintele de mai tirziu al Frantei, Charles De Gaulle, generalul Paul Teodorescu a fost comandant al Academiei Militare din Bucuresti (1936-1937), dupa care a detinut urmatoarele functii politice: Subsecretar de Stat la Ministerul Apararii Nationale in guvernele: Gheorgeh Tatarescu, Octavian Goga si Patriarhului Miron Cristea (17.11.1937-30.03.1938).

Pe parcursul altor trei guvernari (Miron Cristea, Constantin Argetoianu si Gheorghe Tatarescu), detine functia de Ministru al Aerului si Marinei (30.03.1938-11.05.1940), perioada in care impreuna cu fostul ministru Radu Irimescu, s-a preocupat constant de asigurarea importurilor pentru aviatia miliatra romana, in conditiile unui buget de austeritate, ca urmare a efectelor marii crize economice mondiale (1929-1933) si a declansarii celui de-al Doilea Razboi Mondial (1.09.1939). Posesor al Brevetului Nr.50 de ascensiune pe Mont Blanc si membru al Legiunii de Onoare, generalul Paul Teodorescu a mai indeplinit si functia de atasat militar la Lisabona, Madrid si Londra.

Ca si in cazul altui mare general bacauan, Nicolae Sova, si Paul Teodorescu este degradat si deposedat de regimul comunist de casa sa din Domenii, dupa o decada de munca silnica la canalul Dunare-Marea Neagra.

A trait pina la sfirsitul anilor ’60 intr-un subsol, in conditii umilitoare, cu o sanatate subrezita de mai multe boli, fiind ajutat doar de familie si de pensia fostei sale guvernante.

Este salvat de presedintele Frantei, Charles De Gaulle, care pregatindu-si vizita in Romania din anul 1968, a cerut sa-si vada fostul coleg. In doar citeva zile, regimul comunist, care fusese ostil pina atunci generalului Teodorescu, ii repartizeaza acestuia un apartament in Drumul Taberei, instituindu-i si o pensie.

In ultima perioada a vietii sale, calatoreste mult si se pregateste sa-si dea Doctoratul in Istorie la Universitatea Bucuresti, plan pe care nu va mai ajunge sa-l puna in aplicare.

Represaliile comuniste nu inceteaza, casa fiindu-i confiscata cu toate obiectele de valoare, printre care si Medalia Legiunii de Onoare. A fost ctitor-restaurator al Manastirii Dintr-un Lemn de la Frincesti (Vilcea), unde si-a pregatit singur mormintul si unde a si fost inmormintat, asezamint monahal care a devenit un lacas de inchinaciune pentru aviatori si marinari. (Romulus Dan BUSNEA)