De mai multi ani, de Rusaliile romano-catolice, cateva mii de pelerini maghiari vin la Ghimes, in judetul Bacau, sa se reculeaga la fosta granita a Imperiului Austro-Ungar. Granita e chiar la iesirea din Ghimes, spre Palanca, la cativa pasi de mormantul lui Emil Rebreanu, fratele scriitorului Liviu Rebreanu, executat prin spanzurare in 1917 pentru ca a incercat sa dezerteze din armata chesaro-craiasca si sa treaca linia frontului pentru a se alatura trupelor romane.
Doua trenuri aduc circa 2.000 de unguri; altii vin cu autocarele si masinile personale, ori cu motocicletele. ghimesul capata culori ros-alb-verzi, dupa steagul Ungariei si nu mai auzi nicaieri vorbindu-se romaneste. Pelerinii sunt intampinati in gara in care flutura rupte un steag romanesc si unul al UE de o multime pregatita din timp, cu scena, instalatie de sonorizare si ceangai adusi de la Cleja sau din alte localitati, in costume traditionale.
Recuzita folosita e aceeasi de ani de zile: sute de drapele ungare, steaguri ale Tinutului Secuiesc, flamuri cu harta “Ungariei Mari”. Anul acesta au fost si o sumedenie de steaguri ale partidului extremist maghiar Jobbik, fapt care m-a facut sa ma intreb la o posibila reactie a partii maghiare daca la Budapesta sau in alta localitate ar aparea niste romani agitand stindardele PRM.
In fond, pelerinajul e doar un pretext. An de an se forteaza niste limite si se incearca o reactie din partea romanilor. An de an mii de maghiari vin la Ghimes si se comporta ca si cand ar fi pe teritorul ungar. Azi, de exemplu, in sumedenia de stindarde n-am vazut nici macar un singur steag romanesc. In schimb, steagul maghiar era peste tot, purtat pana si la palarie sau impletit in coama cailor.
Singurul loc in care am auzit vorbindu-se romaneste a fost in barul garii, unde m-am dus sa-mi iau un suc. Cand am comandat in romaneste fetelor de la bar le-a inflorit un zambet larg pe fata: “Uite ca se mai vorbeste si romaneste aici”, a spus una din ele. Un tanar m-a intrebat de unde sunt, din ce zona si s-a mirat tare cand i-am spus ca-s din Bacau.
Vazut din exterior, evenimentul pare simplu. Insa, miile de oameni care aterizeaza in Ghimes dintr-o data devin o problema. Si este meritul autoritatilor ca s-au organizat excelent si anul acesta pentru a preveni atat escaladarea unor conflicte dar si pentru a mentine ordinea. La inaintare au fost bagati cei de la Politia Rutiera si Jandarmerie, dar, in spate, la butoane, au stat si altii, nu mai putin importanti.
In primul rand, s-au delimitat parcari, unde au fost dirijate masinile, pentru ca drumul sa nu fie blocat. Apoi, politistii si jandarmii au supravegheat in permanenta coloanele de pelerini pentru a preveni accidentele; au fost adusi politisti vorbitori de maghiara iar masinile politiei patrulau cu mesaje in ungureste la difuzoare.
Pe drum, o adevarata industrie alimentara a inflorit in Ghimes. La cateva case, o instalatie de facut Kurtos. Copii in costum popular ofereau spre vanzare bidoane cu apa de izvor. Langosi cu diferite umpluturi (eu am luat cu smantana cu usturoi si cascaval ras), turta dulce, inghetata, “mics” (adica mici), gulas, se puteau cumpara de peste tot.
Ghiduri video ale Tinutului Secuiesc, steaguri, razatoare de varza, fluiere de lemn, jucarii gonflabile, harnasamente pentru cai, curele puteau fi cumparate intr-un fel de iarmaroc. Cu un leu puteai participa si la o tombola tragand un plic dintr-un maldar.
Pelerinajul la Ghimes a devenit o adevarata afacere. Ungurii care lacrimeaza la coborarea din tren sunt jumuliti sistematic de localnici sau de romani de etnie maghiara de prin Harghita si Covasna. Ba un DVD, ba o carte cu minunile unui sfant, ba un steag maghiar, un gratar, niste langosi (5 lei bucata), un Kurtos la 9 lei, o razatoare la 5 lei, o palarie sau un porumb fiert si portofelul pelerinilor se subtiaza. Daca n-au lei, sunt buni si forintii la un curs de 150 Ft – doi lei.
Nu stiu maghiara si, deci, nu pot spune ce s-a vorbit. A fost vorba, insa, de mai multe ori de Magyaroszag, de Hungaryo (uneori) si de Trianon. Cativa exaltati au inceput, chiar, la un moment dat, sa racneasca ceva legat de Trianon, din varful cetatii Rakoczy.
Fara sustinere din partea publicului, strigatele s-au stins. Poate si pentru ca securistii nostri erau cu ochii pe securistii lor.
„masinile politiei patrulau cu mesaje in ungureste la difuzoare” Trebuie rectificat ….masinile politiei patrulau „si cu” mesaje in ungureste pentru ca prima data spunea in limba romana si apoi acelasi text era tradus in ungureste.Am fost acolo si nu pot decat sa felicit Politia Rutiera care a avut o organizare excelenta….ca in fiecare an…Felicitari,oamenii isi fac treaba cu profesionalism desi nu cred ca e usor sa stai in picioare de la 6 dimineata pana la 8 seara…….
ce penibil:)) se comporta parca sunt in urma cu 1000 de ani. sa ii vedem pe asazisii maghiari ..din romania cand ungaria va da falimet in unuunea europeana. acum sunt mai saraci ca noi si mult mai inapoiati cu toti atilii lor si limba aia acretina
De ce sinteti tendentios? De ce steaguri ale PRM si nu romanesti? Ori PRM-ul nu este partid romanesc?
Lili, ne-am referit la steagurile Jobbik, nu la cele maghiare.
Bun. Avem pe picioare o afacere comerciala. Mai luam si noi bani de la altii. Propun sa repetam astfel de actiuni si in alte puncte ale asa-zisei granite de mai multe ori pe an. Sa fie o sansa pentru toti ungurii chiar si din alte tari. Trebuie sa ne organizam sa-i facem de bani si mai bine asa ca sa fie participare contra cost.
Urlam ce vor ei, le dam dreptate, mangaieri pe cap, etc contra unei taxe de participare. Facem si cu cazare ca sa poata omul petrece cateva zile pe granita istorica. Un tur al granitei. Evident scumpim tot. Si mancarea, si biletele si benzina. Unguri sau nu vor manca. Steagurile sa le facem noi. Se vor cumpara ca lumanarile obligatoriu doar de la noi altfel nu participi.
Interesant de urmarit ce incasari au fost pe acolo si cate bonuri fiscale. Daca fiecare a mancat o gogoasa cu 5 lei ajungem la 10.000 lei doar din gogosi. Cu siguranta toti au mancat ceva.
„Patriotul” care a scris articolul acesta instigator nu știe să folosească diacritice românești?