Mondo cane, celebrul film cu tenta sociala majora al anilor ’60 isi deruleaza secventele actualitatii pe fondul dramatismelor provocate de recesiunea economica mondiala ajunsa si pe malurile Dimbovitei. In plina iarna si sub teroarea gerurilor de februarie, peste doua sute de muncitori constructori chinezi vietuiesc, ca niste ciini de pripas, in corturi improvizate din folii de plastic amplasate in apropierea ambasadei tarii lor, incercind sa-i sensibilizeze pe diplomati in legatura cu situatia lor: repatriere urgenta sau locuri de munca platite. Industria romaneasca a constructiilor cunoaste un recul puternic, iar protectia angajatilor, asumata prin contracte, se dovedeste a fi doar o amagire. In situatii similare se afla si de mii de muncitori romani emigrati in tari ale Europei in cautarea traiului decent. Somajul loveste necrutator, lipsindu-i pe oameni de posibilitatea optiunilor. Rau acolo, mai rau acasa!
Cazul muncitorilor chinezi reprezinta doar un episod dintr-o drama colectiva a dezradacinarii. Din fericire pentru ei, sentimentele de omenie si de solidaritate umana nu s-au atrofiat, ele continua sa se manifeste in situatii-limita. Alaturi de ajutoarele materiale, constind in alimente, imbracaminte si obiecte de stricta necesitate, acestia beneficiaza si de caldura sufleteasca a unor bucuresteni care cunosc valoarea faptei facuta atunci cint trebuie si pentru cine trebuie.
Orfanii lumii sint o realitate trista a lumii contemporane. Libera circulatie a fortei de munca si schimbul neingradit de valori umane nu fac decit sa dezradacineze, sa instraineze si sa provoace amagiri, deceptii si suferinte. Guvernantii de oriunde nu vad decit fata profitabila a fenomenului: scapa de responsabilitatea asigurarii locurilor de munca pentru numerosi conationali si beneficiaza de un important aport valutar din partea acestora. Profit maxim cu investitii zero. Latura morala a fenomenului conteaza mai putin, sau deloc. Restul e demagogie de sorginte politicianista. Asa cum se dovedesc a fi si promisiunile din campania electorala pentru parlamentarele din toamna anului trecut facute de liderul social-democratilor: burse de repatriere si facilitati pentru demararea de afaceri in favoarea celor dispusi sa se intoarca acasa. Toate s-au dovedit vorbe in vint purtate de aerul rece al crizei economice. Solutia ramine aceeasi dintotdeauna si pentru toata lumea, indiferent de locurile din care provin si limba pe care o vorbesc: fiecare sa se descurce asa cum poate.
Lasă un răspuns