Grădină botanică la Școala „Domnița Maria”

Școală de cartier „vizitată” din cînd în cînd de rromii din zonă. Cam aceasta era imaginea Școlii „Domnița Maria” pînă nu demult, mai exact pînă prin luna februarie a acestui an. Atunci, directorul Elisabeta Deaconu a avut ideea să convoace un Consiliu de Administrație la care a dat sarcină fiecărui profesor să facă ceva util pentru elevi și pentru școală. Așa a ajuns profesoara de limba română Melania Miron să se ocupe de punerea pe picioare a unui ansamblu folcloric. „în tinerețe am fost dansatoare într-o astfel de formație, de aceea doamna directoare s-a gîndit că m-aș putea descurca. Din păcate, nu a mers și atunci m-am decis să înființez un cerc de floricultură. Florile sînt, de cînd mă știu, pasiunea mea. Acasă, la Nicolae Bălcescu, tata prefera să pună flori în locul legumelor. Eram singurii din sat care aveam hortensii și danture, dar și cîteva zeci de soiuri de trandafiri”, povestește profesoara Miron. Odată găsită ideea, dar și un aliat de nădejde în persoana profesoarei Livia Chiper, trebuia doar să-i facă pe elevi să iubească florile, motiv pentru care s-a pus pe treabă. Faptul că nici ea, nici colega sa nu au nici o legătură, din punct de vedere profesional, cu florile szau biologia, a fost doar un amănunt neînsemnat. Primul pas pe care l-au făcut a fost să aducă de acasă vreo cîteva zeci de flori. Nu de alta, dar trebuia început de undeva. Cu convingerea elevilor nu a fost probleme. Următorea mișcarea a fost găsirea unui spațiu, pe care l-au dibuit într-o sală de la parterul școlii. Bucuria nu a fost, însă, prea lungă, pentru că ceva nu mergea. „Am observat că florile nu sînt deloc mulțumite, motiv pentru care am apelat la un specialist. Așa am aflat că în sala respectivă nu era destulă lumină”, spune profesoara Melania Miron. Dacă voiau să continuie, trebuiau să se mute. Unde? La etajul al doilea, în fostul atelier mecanic al școlii, așa că s-au apucat de lucru. Au făcut curat, au scos menghinele, dar au păstrat fostele bancuri, pentru că acestea s-au dovedit suporturi ideale pentru ghivecele de flori. Acum, în fostul atelier mecanic și-au găsit adăpost cîteva sute de ghivece în care „locuiesc” peste 100 de specii de flori. „Sincer, nici nu mai știu cîte flori avem. Ne mîndrim, însă, cu colecția de cactuși, dar și cu cîteva specii rare. Avem arbore de cauciuc, bambus, cinci culori de leandru, Pakistakis, avocado sau vreo opt specii de trandafiri chinezești”, spune profesoara Melania Miron. De altfel, aceasta nu a ezitat să fure, la propriu, o crenguță dintr-un magazin din Roman, pentru ca, în vară, să aducă din excursia din Italia mai multe flori decît cadouri pentru cei apropiați. „Chiar am avut ceva emoții la Aeroportul din Verona, pentru că nu eram sigură că îmi vor da voie să trec cu atîtea flori. Cei de la vamă au zîmbit, dar nu mi-au cerut nici un fel de explicație”, a adăugat profesoara Miron.
La un moment dat, spațiul fostului atelier mecanic a părut neîncăpător, așa că „florarii” de la școala nr. 8 au ieșit afară. Mai exact, în curtea școlii, care, după cîteva zile de muncă susținută, arată precum un tablou cu zeci de culori. „Trebuie să recunosc că ne-a fost teamă că florile din curte nu vor rezista prea mult din cauza rromilor din cartier. Spre suprinderea noastră însă, aceștia nu s-au atins de nici un fir”, ne-a mărturist profesoara Miron. La primăvară, aceasta, împreună cu elevii de la cercul de floricultură, o vor lua de la capăt. Vor „colora” din nou curtea școlii, își vor completa „grădina” din atelier cu cîteva exemplare noi, dar vor să mai facă ceva: să iasă în lume. Cum? Vor lansa un concurs de floricultură. (Eduard CUCU)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!