• printre bunurile achiziționate la noul sediu al Tribunalului Bacău se numără și cinci uși în valoare de aproape 100 de milioane de lei bucata • un alt bun care figurează ca necesar și pentru care s-au alocat bani este și o minitipografie de un miliard de lei • specialiștii spun că o astfel de ușă, cu dispozitiv automat de închidere cu cartelă, nu putea depăși 25 de milioane de lei • forul ierarhic superior, Curtea de Apel, refuză să stea de vorbă cu reporterii Ziarului de Bacău pe această temă
Din ce în ce mai multe dovezi despre modul cel puțin ciudat în care s-au cheltuit banii publici pentru noul sediu al Tribunalului Bacău au început să iasă la iveală. Din documentele în posesia cărora am intrat, rezultă că Ministerul Justiției a alocat bani pentru toate notele de comandă suplimentare întocmite de proiectant, constructor și beneficiar, fără să crîcnească sau să se întrebe dacă aceste cheltuieli sînt necesare sau se justifică. Prin nota de comandă suplimentară (NCS) din 31 aprilie 2003, Tribunalul Bacău a comandat pe lîngă uși obișnuite, capitonate sau metalice, și cîteva cu destinație specială: antifoc, și pentru celulele în care sînt ținuți arestații preventiv pînă la vine rîndul la proces. Dacă pentru ușile antifoc s-au alocat cu puțin peste 30 de milioane de lei la cele patru bucăți comandate, la celulele pentru deținuți situația se schimbă radical. La poziția 17 din nota de comandă, figurează „uși metalice de orice fel, inclusiv accesoriile într-un canat cu suprafață mai mică de cinci metri”, la care s-a adăugat cu pixul pentru a fi mai explicit, „uși arestați cu dispozitiv automat închidere cu cartelă”. Ceea ce este șocant este faptul că o astfel de ușă costă nici mai mult, nici mai puțin, decît 90,8 milioane de lei bucata. La care se mai adaugă manopera, transportul și accesoriile, astfel că suma totală de plată pentru confortul deținuților ajunge la peste un miliard de lei. Proiectantul, constructorul și beneficiarul, cu binecuvîntarea șefilor de la București de la Ministerul Justiției, n-au văzut nimic în neregulă și au aprobat suma cu ochii închiși. Cam 100 de milioane de lei de bucată.
În comerț, o astfel de achiziție nu trece de 25 de milioane de lei
Cum suma este imensă, am căutat explicații în zadar, pentru că în incinta noului sediu al Tribunalului nu avem acces ca să ne convingem cu ochii noștri de minunea instalată la ușile deținuților. Așa că nu ne-a rămas decît să facem analogie cu ceea ce găsim în comerțul obișnuit. Ca să vedem cam care ar fi prețurile, am cerut o ofertă prin fax pentru astfel de uși dotate cu instalațiile de închidere automată cu cartelă. Potrivit ofertelor, cel mai scump sistem de închidere automată de cartelă costă 15 milioane de lei. „Noi avem la ofertă un sistem de acționare pe bază de cartele de proximitate care cuprinde cititor de proximitate cu cartelă, și care costă cinci milioane de lei, o sursă de alimentare cu acumulator de 12V – 7A care ajunge la 2,1 milioane de lei, o yală electromagnetică aplicată de 2,5 milioane de lei, și cartele, care ajung la 125.000 de lei bucata. Dacă vreți, să vi le montăm noi, manopera ajunge la 3,5 milioane de lei”, ne-a spus unul dintre comercianții de astfel de sisteme din Bacău. O ușă metalică, dintre cele mai sifisticate, costă și ea la rîndul ei maxim 10 milioane de lei. Asta înseamnă mai puțin de 25 milioane de lei, în condițiile în care Tribunalul a alocat pentru cele cinci uși mai bine de jumătate de miliard de lei la prețurile de acum un an. „Nu există astfel de uși. Nu știu ce fel de uși ați auzit dumneavoastră că s-ar comercializa cu 90 de milioane de lei. Eu nu am auzit despre așa ceva în Bacău. Dar, dacă țineți neapărat, vă vindem o ușă cu 90 de milioane”, ne-a luat în rîs un alt comerciant.
Pe lista de dotări a Tribunalului Bacău mai figurează și o minitipografie în valoare de un miliard de lei la nivelul lunii iulie 2003, dată la care a fost întocmită documentația pentru necesarul de dotări a Tribunalului Bacău. Nimeni de la Ministerul Justiției nu pare să se fi întrebat la ce folosește o astfel de dotare unei instanțe care se folosește îndeosebi de tipizate speciale, și care nu pot fi tipărite în nici un caz la minitipografia din Bacău.
Curtea de Apel a adoptat politica struțului
Am încercat pe parcursul a două zile să obținem o declarație cu privire la faptul că Tribunalul a acceptat o sponsorizare de la constructorului noului sediu al instituției, respectiv firma Conimpuls. Aceasta, printr-un act adițional la contractul de bază, a transferat obigativitatea de a achiziționa mobilierul și celelate dotări în sarcina Tribunalului, deși ar fi trebuit să predea investiția „la cheie”. Drept „recompensă” pentru acest gest de generozitate, Conimpuls a sponsorizat Tribunalul cu 12 bănci pentru deținuți. Cum la președintele Tribunalului Bacău ni s-au închis căile de comunicare întrucît ne-a transmis că „puteți publica ce doriți dumneavoastră”, am încercat să aflăm cît este de legal pentru o instanță să primească sponsorizări. Cea mai în măsură să ne ofere acest răspuns este Curtea de Apel Bacău, forul ierarhic superior al Tribunalului Bacău. Numai că, la fel ca și altă dată, conducerea Curții de Apel a adoptat aceeași poziție de opacitate și închistare demne de alte vremuri. În lipsa președintelui Curții de Apel, judecătorul Liliana Ciobanu, care este plecată în concediu, după cum am aflat de la funcționare, cel care a preluat prerogativele este vicepreședintele Florin Burghelea. Pe tot parcursul zilei de ieri, secretara, altfel extrem de amabilă, ne-a tot spus, ușor jenată că „domnul vicepreședinte tocmai a plecat puțin în instanță,”, „n-a revenit încă”, „s-a întors și a plecat înapoi” etc. Nu putem decît să credem pe cuvînt secretara și să tragem concluzia că pe parcursul zilei de ieri, Curtea de Apel nu a avut nici un conducător la serviciu. (Mirela ROMANEȚ)
Lasă un răspuns