• un candidat nu poate face contestație, chiar dacă se întîmplă ca o grilă de corectare să fie greșită
Ministerul Educației și Cercetării (MEC) a prezentat, ori de cîte ori a avut ocazia, avantajele subiectelor sub forma testelor grilă. Reversul medaliei ascunde, însă, unele aspecte care au darul să dea frisoane. Practic, un candidat nu va avea nici o posibilitate de contestație în cazul în care o grilă de corectare, pe care supraveghetorul o va aplica pe răspunsurile elevului pentru a-i evalua testul, se dovedește a fi greșită. „Supraveghetorul va lua în calcul doar răspunsurile indicate ca bune după aplicarea grătarului de corectare, chiar dacă un elev demonstrează că există o greșeală în alcătuirea acestuia. Situațiile de acest gen pot fi soluționate numai de către Comisia județeană și cea națională de examen, care, în situații excepționale, se vor autosesiza”, a precizat inspectorul Neculai Gruia, secretarul Comisiei județene de bacalaureat. Cum Serviciul Național de Evaluare și Examinare i-a „gratulat” și în trecut pe concurenții de la bacalaureat cu baremuri greșite, nu e chiar imposibil ca situații de acest gen să apară. Cum va rezista, din punct de vedere psihic, elevul care trebuie să se împace cu gîndul că un fals e considerat, fie și pentru scurt timp, un lucru real, pare a nu interesa pe specialiștii ministerului. (Eduard CUCU)
Lasă un răspuns