Guvernanții își bat joc de orfani

Redacția Ziarul de Bacău

Copiii din orfelinate îmbracă haine peticite

• într-un an, statul plătește pentru hainele și încălțările unui orfan doar un milioan de lei • în centrele de plasament a devenit o modă ca cei mai mici să îmbrace hainele vechi, de la cei mai mari • dacă n-ar fi sponsorizările, cei mai mulți orfani ar rămîne dezbrăcați

În această perioadă, pregătirea pentru școală a copiilor reprezintă cea mai mare problemă pe care trebuie să o rezolve părinții. În medie, echiparea unui elev pentru prima zi de școală cu rechizite, hăinuțe, încălțăminte, uniformă, ghiodan și alte obiecte strict necesare ajunge la circa 2,5 milioane de lei. Atunci cînd în familie sînt mai mult de doi copii, pregătirea pentru școală îi face pe părinți să scoată din buzunar bani puși deoparte cu luni bune înainte. Dacă în cazul familiilor pregătirea dă mari bătăi de cap, dar în final lucrurile pot fi rezolvate, nu același lucru se întîmplă în cazul copiilor ocrotiți în instituțiile de stat.

În județul Bacău, în centrele de plasament, în complexele de servicii comunitare și în instituțiile de plasament de tip familial sînt ocrotiți în momentul de față peste 1.200 de copii. Conform unui act normativ emis de Guvern la sfîrșitul anului 1999, alocația pentru procurarea de haine și încălțăminte, pentru un an întreg, pleacă de la 900.000 de lei și ajunge pînă la 1,2 milioane de lei. Sumele sunt repartizate în funcție de vîrstă beneficiarilor și, așa cum apreciază ministeriabilii din București, acestea ar trebui să ajungă pentru a îmbrăca, din cap pînă-n picioare, un an întreg, copii din instituțiile de stat. Cu acești bani, la prețuri medii, se poate lua o geacă de toamnă (între 500.000 și 600.000 de lei), o pereche de ghete sau pantofi (300.000 – 500.000 lei), un pantalon (250.000-300.000 lei), iar dacă cei care cumpără achiziționează produsele la cele mai mici prețuri, banii ajung și pentru o cămașă sau un pulover.

Dacă ar fi să fie îmbrăcați numai din acești bani, copiii, și așa oropsiți de soartă pentru că au fost abandonați de părinți, nu ar trebui să poarte niciodată chiloți, maieuri, șosete, tricouri, sandale, pijama sau cămăși. Mai mult, geaca, ghetele sau pantofii, pantalonii și puloverul ar trebui să fie purtat pe tot timpul anului, indiferent că afară este iarnă, primăvară, vară sau toamnă. Dacă mai avem în vedere că, oricît de atenți ar fi, copiii tot mai rup o haină sau o încălțare, aproximativ trei luni din an aceștia ar trebui să meargă pe stradă mai mult dezbrăcați.

Aceeași ordonanță care nu a mai fost modificată de trei ani stipulează că, într-un an întreg, din suma de 670.000 de lei, gestionarii de fonduri ar trebui să repartizeze toate drepturile cu caracter social ale copiilor: produse de igienă personală (săpun, șampon), bani de buzunar, dar și rechizite. Dacă avem în vedere că numai trei manuale pe care elevii de liceu, inclusiv din centrele de plasament, sînt obligați să le cumpere, este limede că banii sînt mai mult decît insuficienți. În cazul în care elevii sînt la școala primară sau la clasele gimnaziale, banii ar ajunge penru ca la începutul anului de învățămînt să fie cumpărate rechizitele pentru un semenstru. Și asta, cu obligatoria condiție ca puștii să fie atît de economi încît un an întreg să nu-și dorească să cumpere din banii de buzunar pe care se presupune că ar trebui să-i aibă nici măcar o eugenia sau un pachet de biscuiți.

Ca și cum sumele alocate pentru echiparea într-un an întreg nu ar fi suficientă bătaie de joc la adresa orfanilor, realitatea din casele de copii este și mai cruntă. Pentru că la repartizarea bugetului într-o instituție de ocrotire niciodată nu sunt bani suficienți pentru alimente, cheltuieli curente sau salarii, capitolul la care niciodată banii nu ajung cît ar trebui este cel care acoperă drepturile minime puștilor părăsiți în orfelinate.

Un copil dintr-un centru de la Comănești se îmbracă cu 380.000 de lei tot anul

La Complexul de servicii comunitare din Comănești sînt ocrotiți în momentul de față 157 de copii. La repartizarea bugetului pentru anul în curs, la capitolul îmbrăcăminte și încălțăminte, au fost date 60 de milioane de lei, iar la rechizite, 40 de milioane de lei. Dacă ar fi fost să fie respectate repartițiile bugetare și așa mici, la îmbrăcăminte ar fi trebuit alocate peste 180 de milioane de lei, iar la rechizite, peste 100 de milioane de lei. Cu banii existenți în contul unității din Comănești, unui copil îi revin, pentru îmbrăcăminte, ceva mai mult de 380.000 de lei, adică echivalentul unei perechi de pantaloni și a unei cămășuțe, iar la rechizite și bani de buzunar mai rămîn 250.000.

Situația nu este mai bună nici la Centrul de Plasament 2 din Bacău. Aici sunt acum ocrotiți 115 minori care nu mai păstrează deloc legătura cu familia, deci întreaga responsabilitate a aprovizionării pentru școală revine instituției. Pentru întreg anul 2002, la echipament (îmbrăcăminte și încălțăminte) au fost alocate 70 de milioane de lei, ceea ce înseamnă 600.000 de lei la fiecare copil asistat. Din acești bani se pot cumpăra ceva mai mult decît la Comănești, adică o geacă și, eventual, o pereche de pantofi, ambele la un nivel calitativ îndoielnic. Pentru toate drepturile sociale din anul 2002, școlarii din centrul băcăuan au la dispoziție 260.000 de lei.

Dacă sumele de mai sus ar trebui să fie respectate întocmai, în prima zi de școală copiii din centrele de plasament ar merge să se întîlnească la unitățile de învățămînt cu dascălii și colegii, mai mult dezbrăcați. „Marele nostru noroc de de ani buni ne-am obișnuit să-i îmbrăcăm pe copii din sonsorizări. Mai vine o firmă de confecții și dă o geacă de iarnă, o asociație unanitară mai aduce haine second hand, mai vin colaboratori la marile sărbători și aduc diferite alte produse de îmbrăcăminte sau încălțăminte. Altfel, cu sumele pe care le primim, este foarte greu să îmbrăcăm toții copii pentru toate cele partu sezoane”, ne-a declarat Gabriela Tocilă, directorul centrului de Plasament 2 Bacău. Pe lîngă sponsorizări, o altă metodă frecvent folosită în orfelinate este de a îmbrăca minorii cu haine de la generalățiile mai mari. Pantalonii sau cămășuțele sînt spălate, cîrpite și redate în circuit. „Anul acesta nu am cumpărat haine decît la începutul verii, cînd au plecat copiii în tabără. Norcul nostru este că că vine cineva foarte des cu sponsorizări, și astfel copiii noștri mai au cu ce se îmbrăca. Luni, în prima zi, îi vom trimite pe toți copiii la școală încălțați în ghete, pentru că altfel de încălțăminte nu avem”, spune Constantin Lupu, directorul Complexului de Servicii Cominitare Comănești.

Situația relatată mai sus este cunoscută și de forurile județene în domeniul protecției copilului, însă, din păcate, acestora nu le stă în puteri să mărească alocația destinată pentru un an unui copil. „Nu mi se pare normal și nici nu este posibil ca într-un an întreg un copil să fie îmbrăcat cu numai un milion de lei. Prin bugetul anual ar trebui ca măcar aceste sume stipulate în actele normative să fie acoperite, însă nici acest lucru nu se întîmplă întotdeaun, pentru că nu avem suficienți bani. În aceste condiții, cei care se descurcă sînt directorii, care, ajutați de sponsori, reușesc să-i îmbrace pe copii așa cum ar trebui”, este de părere Sorin Brașoveanu, directorul DGPC Bacău. (Costinela BREAHNĂ)

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.