Institutul pentru Politici Publice (IPP) şi APADOR-CH dezaprobă recenta iniţiativă a Ministerului Justiţiei, validată deja în şedinţă de Guvern, privind înfiinţarea Fundaţiei pentru susţinerea şi promovarea principiilor
dreptului, a democraţiei şi a statului de drept. Această entitate va aparține de Ministerul Justiției și va fi promovată ca fiind parte a sectorului neguvernamental, creând confuzie în rândul publicului larg.
Cele două organizaţii consideră că, în acest fel, Ministerul Justiţiei nu numai că se eschivează de la a îşi asuma răspunderea publică oficială pentru funcţionarea statului de drept din România, ascunzându-se în spatele unei entităţi non guvernamentale cu scop şi misiune neclare, dar implicit aruncă în derizoriu noțiunea
de societate civilă în România. Asociațiile și fundațiile sunt actori eminamente privați. Neafilierea lor statală rămâne cheia unei societăți civile sănătoase, aptă să se poziționeze critic față de autoritățile și instituțiile publice sau eventual să intre în relații de colaborare pentru promovarea unor interese comune de ordin general, în funcție de circumstanțe.
Înainte să se grăbească să înființeze fundații din bani publici, Ministerul Justiției și Guvernul sunt datori să explice public, printre altele:
– cine va face parte din Consiliul director și din personalul fundației și care va fi remunerația acestor persoane?
– cum vor fi selectate persoanele care vor face parte din personalul și Consiliul director al fundației?
– care este bugetul anual estimat al fundației și care vor fi sursele concrete de finanțare?
– care este cuantumul necesar funcționării curente și administrării fundației?
– care va fi alocația bugetară destinată funcționării fundației, în afară de suma necesară constituirii?
– ce alte fonduri va accesa fundația și ce/cine se va finanța din aceste fonduri?
În faţa unor asemenea neclarităţi încă de la înfiinţarea acestei fundaţii, APADOR-CH și IPP își exprimă îndoiala cu privire la scopul real și eficacitatea acestui demers și se întreabă în ce măsură există vreo legătură între crearea acestei fundații și viitorul an electoral. Reprezintă fundația o sinecură pentru persoane care, în urma
alegerilor, vor pierde funcții publice sau relații contractuale cu ministerul și doresc ca, pe această cale, să beneficieze în continuare de bani de la Bugetul de Stat?
O asemenea structură viciază profund mediul concurențial în care își desfășoară activitatea în prezent organizațiile neguvernamentale. Fundația Ministerului Justiției va fi avantajată de relația specială pe care o are cu fondatorul său, astfel încât inițiativa Ministerului discriminează alte organizații neguvernamentale, deja funcţionale, care își propun obiective similare. În loc să susțină principiile statului de drept, care presupun că nu poți fi propriul tău arbitru, Ministerul Justiției intenționează să-și elibereze singur disponibilitatea
de denumire pentru dobândirea personalității juridice, să se înregistreze în Registrul asociațiilor și fundațiilor pe care tot el îl administrează, etc.
Ministerul Justiției invocă austeritatea bugetară ca motiv pentru incapacitatea de a-și îndeplini atribuțiile legale. Soluția pentru depășirea dificultăților financiare este tocmai promovarea unui real parteneriat public-privat, în care ministerul să colaboreze cu entități private din țară sau străinătate, în scopuri și pe perioade precis determinate, care să preia o parte din costuri, prin contribuții directe sau prin atragerea de fonduri. În niciun caz înființarea unei persoane juridice care presupune cheltuieli cu personalul, sediul, administrarea etc., pe o
perioadă nedeterminată nu duce la degrevarea bugetul de stat, ci la cheltuieli suplimentare.
Organizațiile semnatare atrag atenția că astfel de idei de creare de structuri fantomă pretinse de tip societate civilă, controlate exclusiv de Guvern, sunt specifice unor regimuri care încearcă să oprime ci nu să sprijine societatea civilă democratică. GONGO-urile, denumirea clasică a acestor ONG-uri marionetă de tipul
fundației pe care o va crea Ministrul Justiţiei – Cătălin Predoiu, au decredibilizat nu numai societatea civilă ci și regimurile democratice din țările respective.
Luând act de această situație, în care se propune o contopire a noțiunilor de stat și societate civilă, IPP și APADOR-CH urmează să iniţieze demersuri pentru introducerea unui amendament la cadrul juridic privind înfiinţarea fundaţiilor şi asociaţiilor care să interzică instituțiilor publice să înființeze sau să facă parte
din asociaţii sau fundaţii.
Lasă un răspuns