Guvernul e degeaba

Localități datoare vîndute la bănci
• pentru că nu au bani la buget pentru investiții, unele primării mai curajoase s-au înhămat la lucrări pe care le plătesc cu împrumuturi din bănci n temerarii sînt însă foarte puțini și pot fi numărați pe degete

Creditele bancare au devenit o ultimă soluție pentru investițiile pe care primarii vor să le deruleze în localitățile pe care le conduc. Eterna lipsă a banilor la bugete, mai ales cei destinați capitolului de investiții, i-a determinat pe unii primari, cu aprobarea consilierilor locali, să se înhame la împrumuturi bancare. Riscul și l-au asumat însă foarte puțini edili, de teamă să nu rămînă descoperiți și cu datorii față de bănci. Majoritatea așteaptă bani de la bugetul județului, așa puțini cum sînt, ca să cîrpească un petec de drum sau să repare vreo școală. Așa că numărul edililor care și-au asumat un asfel de rsic este foarte mic. De regulă, la împrumuturi bancare s-au „băgat” doar primarii de orașe, dar împrumuturi mai mici au contractat și cîțiva primari din mediul rural. De altfel, edilii din comune au avut experiența creditelor, mai ales cei care au avut programe SAPARD, întrucît au trebuit să ia bani de la bancă pentru plata lucrărilor, pînă cînd cei de la SAPARD au efectuat plățile integral. Unele comune, cum este cea din Dofteana, mai plătesc și acum. „SAPARD-ul are o datorie la noi de 6,5 miliarde de lei, din 2004, cînd am obținut o finanțare pentru asfaltarea a șase kilometri de drum comunal. Acum, primim prin rectificări bani de la Consiliul Județean, să putem plăti dobînda la bancă”, ne-a declarat Toma Bouriță, purtător de cuvînt la primăria din Dofteana.

Consiliul Județean și Primăria Bacău, afundate în credite

Cele mai îndatorate la bănci sînt Consiliul Județean (CJ) și Primăria Bacău. CJ Bacău a împrumutat, anul trecut, de la două bănci, un credit pe 20 de ani. Pentru că sursele de finanțare au fost tot mai mici, mai ales la capitolul investiții, instituția a fost nevoită să facă împrumuturi la Banca Comercială Română și Banca Română pentru Dezvoltare. Acestea s-au ridicat la 660 de miliarde de lei vechi. Cu banii se vor repara drumurile județene, sistemul de alimentare cu apă și aerogara aeroportului. Băncile au lăsat instituției o perioadă de grație de trei ani, iar dobînda creditului va fi de aproximativ nouă la sută.
Primăria Bacău a deschis seria creditelor, prin două emisiuni de obligațiuni. Prima dintre acestea a fost pentru refacerea Teatrului Bacovia și a fost deja achitată, iar cea de-a doua, în valoare de 89 de miliarde de lei, a fost făcută pentru a acoperi investițiile la bazinul de înot. Cu siguranță, cel mai mare credit al primăriilor din județ va fi contractat cînd administrația condusă de Romeo Stavarache va împrumuta 31 de milioane de euro. Banii vor fi folosiți, potrivit primarului, pentru a pune în practică 14 proiecte de investiții. „Majoritatea acestor proiecte vrem să le derulăm cu finanțare nerambursabilă, din fonduri europene. Banii prinși în împrumut sînt pentru a asigura partea de cofinanțare locală”, spunea, în fața consilierilor locali, Romeo Stavarache, primarul Bacălui. Pentru ca din banii contribuabililor băcăuani să fie plătite dobînzi cît mai mici, edilii băcăuani iau în calcul și varianta unei emisiuni de obligațiuni din care să se achite creditul la bancă, după o perioadă de grație. în felul acesta, dobînda ar fi mai mică, iar efortul pe care primarii care vor conduce Bacăul vor trebui să îl facă să plătească împrumutul, an de an, va fi mai mic. Cel puțin așa susține Romeo Stavarache. Emisiunea de obligațiuni ar urma să fie de 1.200 de miliarde de lei și să aibă valabilitate 20 de ani, ceea ce înseamnă că la bănci trebuie plătite, an de an, circa 60 de miliarde de lei.
Un credit substanțial a contactat și Consiliul Local Onești, tot pe 20 de ani. Suma de 6,6 milioane euro este destinată investițiilor. „O primărie poate face, conform legii, un împrumut, de pînă la 20 la sută din veniturile realizate. Noi am făcut unul de pînă la zece procente din valoarea veniturilor. âmprumutul l-am făcut în acest an și este destinat reconstrucției a șapte centrale termice. Am reparat deja 14 și mai erau acestea”, ne-a declarat Ion Negoiță, viceprimarul municipiului Onești.
O linie de credit la BCR și-a deschis și primăria din Tîrgu Ocna, cu avizul Ministerului de Finanțe. „Noi nu luăm credite pentru investiții, ci luăm din bancă bani, atunci cînd avem nevoie, pentru cofinanțarea unor proiecte”, ne-a declarat primarul Ștefan Șilochi.

Comunele împrumută sume mici

Nici primarii de comune nu s-au lăsat mai prejos. Printre temerarii care au mers la bancă pentru un credit se numără Ioan Apostol, edilul din Filipești. „Noi am împrumutat de la BCR bani pentru investiții, la școala de centru din comună. Am reparat și reconsolidat clădirea. Am împrumutat din bancă 1,2 miliarde de lei, în decembrie 2005, pe o perioadă de un an și patru luni, și alte patru luni perioadă de grație. Rata lunară este de 102 milioane de lei, iar dobînda ajunge undeva la 13 milioane de lei. După ce vom achita acest credit, intenționăm să facem altul, pentru renovarea Casa de Cultură «Radu Beligan». Investiția este estimată la cinci miliarde de lei vechi”, ne-a declarat Corina Radu, contabil la primăria din Filipești. Tot cu bani împrumutați din bancă s-au reparat și 12 kilometri de drum comunal în Asău. în rest, edilii de comune nici nu au vrut să audă de credite, cînd ei nu au asigurate nici fondurile necesare pentru plata personalului din primării sau a cadrelor didactice. (Claudiu TĂNĂSESCU, Costinela BREAHNĂ)liul Județean (CJ) și Primăria Bacău. CJ Bacău a împrumutat, anul trecut, de la două bănci, un credit pe 20 de ani. Pentru

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!