Guvernul şi-a asumat răspunderea pe legea salarizării unitare

Guvernul şi-a asumat marţi răspunderea asupra proiectului legii-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, precum şi a proiectului de lege privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice.

Premierul Emil Boc a precizat în plenul Parlamentului că, dacă s-ar realiza aplicarea integrală, începând cu 2011, a grilei de salarizare din legea-cadru, Guvernul ar avea nevoie de 54 de miliarde de lei, însă, pentru anul viitor, dispune de doar 39 de miliarde de lei.

El a explicat, în cadrul procedurilor de angajare a răspunderii, de ce este nevoie de două legi ale salarizării, una cadru şi una a salarizării pe 2011 a personalului plătit din fonduri publice, menţionând că pentru aplicarea legii-cadru ar fi nevoie de o creştere a fondului de salarii existent cu 44,6%, însă Guvernul îşi permite doar o creştere cu 15% pe anul viitor.

„Din nefericire aceste resurse financiare nu există azi. România poate să ofere personalului plătit din resurse publice 39 de miliarde de lei. În concluzie, avem nevoie de o lege care să stabilească cât se poate oferi, în acest context, personalului bugetar”, a explicat şeful Executivului.

Emil Boc a mai arătat că anul viitor va fi o creştere economică de cel puţin 1,52%, astfel că „în 2012 se va putea vorbi de alte majorări salariale”.

Prezentând proiectul legii-cadru a salarizării unitare, el a spus că principalul obiectiv al acestuia este includerea tuturor funcţiilor din sectorul bugetar în cadrul unei ierarhii rezultate din evaluarea posturilor şi gruparea acestora în cadrul structurii de 11 grade şi 6 familii ocupaţionale, pe mai multe domenii.

Emil Boc a menţionat că legea realizează şi crearea unei noi ierarhii între salariile de bază, atât între domeniile de activitate, cât şi în cadrul aceluiaşi domeniu.

Potrivit premierului, legea va reglementa şi un aspect foarte aprig discutat şi disputat în ultima vreme, şi anume situaţia anumitor sporuri acordate sub aspect compensativ – prin majorarea salariilor de bază cu câteva clase de salarizare succesive celei deţinute.

De asemenea, el a admis că noua lege fixează un plafon pentru sporuri la 30% din suma salariilor de bază pe ordonatorii de credite a soldelor, indemnizaţiilor lunare de încadrare, iar suma sporurilor şi compensaţiilor nu va putea depăşi 30% din salariul funcţiei de bază sau indemnizaţia lunară.

Accentuând că absorbţia fondurilor europene este o prioritate, premierul a spus că legea prevede o majorare cu până la 25 de clase de salarizare suplimentare aplicate la salariul de bază lunar, proporţional cu timpul efectiv alocat realizării activităţilor pentru fiecare proiect cu fonduri europene, pentru personalul din administraţia publică centrală şi din instituţiile din subordinea acestora, precum şi a angajaţilor din instituţiile aflate în subordinea autorităţilor publice locale.

Totodată, legea-cadru stabileşte că, prin contractele colective şi individuale de muncă, nu pot fi negociate salarii sau alte drepturi salariale care exced prevederilor legii-cadru, a mai menţionat primul-ministru. AGERPRES