Halucinanta Românie

Recunosc: nu stiu cum sa cataloghez intimplarea de ieri de la Nicolae Balcescu, unde, in timp ce pompierii se luptau cu flacarile care cuprinsesera casa parohiala, alaturi, in biserica, se tinea, nestingherita, o slujba de inmormintare.

E dificil de crezut ca asa ceva s-a petrecut. Trei masini de pompieri plus o cisterna cu furtunuri minuite de pompieri voluntari se luptau sa stinga flacarile ce cuprinsesera casa preotului din localitate. In acest timp, pe linga masinile de pompieri a trecut cortegiul funerar cu localnici imbracati in straie negre.

Cortegiul s-a strecurat printre pompieri, a poposit citeva minute pe treptele bisericii iar apoi, oamenii au intrat in lacas inchizind usile dupa ei. Afara au ramas sa caste gura la foc niste copii.

Poate fi definita aceasta intimplare ca o stare de normalitate? Fireste, sintem invatati sa vedem lumea adunindu-se „ca la circ” si sa caste gura. In acest caz, lumea si-a vazut de slujba lasind pompierii sa-si faca treaba. Cine a avut de dat ajutor, a dat la cisterna „civila”. Drept este ca, din cauza locului strimt, mai multi oameni ar fi incurcat mai mult.

E greu de catalogat un asemenea episod. Eu as indrazni sa spun ca e de o normalitate vecina cu nebunia. Iesit din comun a fost in mod sigur!