~3 min lectură 0 comentarii

Hoție sau crimă cu premeditare?

Redacția Ziarul de Bacău

Stefan-Radu1

Credeam că penibila comisie parlamentară pentru Roșia Montană va cheltui aiurea banii fără să ajungă la o concluzie. Numai că atunci când pui neprofesioniști să-și dea cu părerea despre un domeniu extrem de tehnic poți avea surprize incalculabile. Probabil că premierul a sperat că o adunătură de parlamentari „pafariști” sau loiali misiunii încredințată de partid va da spoiala de legalitate necesară continuării proiectului criminal din Apuseni. Numai că în comisie au fost invitați specialiștii de la Institutul Geologic al României – singurul organism științific independent ce poate emite o opinie credibilă.

Aceștia au informat – sec și profesional – membrii comisie că au pus la dispoziția premierului, încă din iunie, un raport de cercetare care desființează, practic, propaganda celor de la Roșia Montană. Astfel, cercetătorii geologi spun că marele baraj de depozitarea a șlamului cu cianuri este total nesigur, Solul nu este argilos, cum inconștientă afirma doamna ministru Plumb, ci format din gresii care nu asigură impenetrabilitatea. „Bazinul Văii Comana nu se pretează, în opinia noastră, depozitării unei cantități atât de mari de șlam cianurat, din cauza gradului intens de fisurare, a permeabilității mari a versantului stâng al Văii Comana, care conține gresie și nu «formațiuni argiloase» după cum susține proiectul RMGC”, au atenționat reprezentanții IGR. În plus, ei au susținut că „proiectul va genera imense probleme de control post-mining al bazinului de decantare conținând șlam cianurat, care ar trebui asumate de statul român. Biodegrabilitatea șlamului de cianurare este estimată la 120 de ani în condițiile de climă ale zonei.” Orice comentariu mi se pare de prisos. Întreg raportul este publicat, zilele astea, de ziarele centrale și pe paginile web specializate.

Documentele oficiale sunt semnate de către dr. Ștefan Marincea (cu doctorat în Franța și stagii postdoctorale în Belgia, cu lucrări publicate în Europa și America), geolog, director general al IGR. Imediat, șleahta de politruci cu funcții a reacționat. În primul rând, a sărit ca ars Gheorghe Duțu, cel numit de premier, în mai 2012, președinte la Agenția Națională pentru Resurse Minerale, instituția care gestionează averea subsolului României.

Acest domn este inginer mecanic (TCM), fost consilier local la Brașov, fost parlamentar PSD (membru în comisia pentru controlul activității SRI) și subiect al unor investigații de presă referitoare la averea sa. Fără să aibă vreo acoperire profesională sau științifică, Duțu afirmă că raportul cercetătorilor de la IGR minte! Nervos, aduce argumentul suprem: „ANRM este singura instituție a statului român care poate să se exprime în legătură cu un proiect de exploatare a resurselor.” Așa o fi! Însă doar din perspectivă legală și politică. Autoritatea științifică nu se află în birourile unei instituții politizate. Domnul Duțu uită că a fost numit de partid și a luat locul lui Alexandru Pătruți, care măcar era geolog de meserie. Personal, îl înțeleg pe domnul Duțu: are misiune de la partid și trebuie să execute ordinul întocmai și la timp. Însă chiar și fariseismul are o limită, mai ales când granița dintre prostie și crimă devine extrem de fluidă. Dacă mai există oameni onești printre membrii comisiei parlamentare Roșia Montană, atunci verdictul final nu poate fi decât unul singur: respingerea acestei barbarii ecologice (cu accente de afacere tenebroasă)!
Ștefan RADU

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.