Hoții de buzunare băcăuani „fură” meserie de la o generație la alta

Meseria de hoț de buzunare nu este nici ușoară și nici comodă. în general, a fi hoț de buzunare presupune lucrul în echipă, de cele mai multe ori formată din doi pînă la patru membri. Din cazuistica polițiștilor judiciariști băcăuani, s-a putut trage concluzia că vîrsta ideală pentru formarea și deprinderea aptitudinilor de șuț este de pe la 10 – 12 ani și presupune la final susținerea unui „bacalaureat” în branșă. Costel Sofronie, unul dintre experții în branșă, spune că „nu te duci la produs cu mai mult de patru tovarăși. Dacă am fi mai numeroși ar însemna că sîntem deja o bandă și noi nu vrem să tragem ponoasele altora”. Știe toată lumea că nu tot anul cariera de hoț de buzunare poate avea succesul scontat. Cea mai productivă perioadă este de la jumătatea lunii iulie și pînă pe la 20 septembrie, dar asta nu înseamnă că nu există permanent riscul ca portofelul sau telefonul mobil să dispară subit din buzunare. Cert este că meseria ca atare este una estivală, bine structurată pe diferite branșe. Una este ca hoț să obții „brevetul” pe tren, alta în autobuzele firmelor de transport și în fine, totul diferă de cei care fură în locurile aglomerate din piețele și tîrgurile municipiului Bacău.

Copiii sînt școliți de mici în tainele hoției din buzunare

Copiii de 10 – 12 ani care sînt selectați să devină hoți de buzunare sînt școliți de un staroste. De cele mai multe ori, polițiștii îi cunosc pe cei din urmă și, ca atare, „șeful” preferă să instruiască decît să facă parte din „echipele de intervenție”. Starostele este ales tot de tagma hoților consacrați, iar voturile se dau în funcție de numărul de condamnări executate în penitenciar, agilitatea dovedită în muncă și, lucru foarte important, dacă este trecut în albumele poliției. Puștii ucenici puși pe treabă sînt foarte ușor de recuperat pentru că în cazul în care sînt prinși cu „mortu” asupra lor (mort – prada furată – n.n.), legea penală nu-i condamnă. în cel mai rău caz, micuții sînt duși în centrele de minori, locuri de unde revin în branșă ca autodidacți, carieriști. Ei provin de la centrele de minori de la Bacău, dar și din județele limitrofe ca Vaslui, Neamț sau Iași. Din statisticile polițiștilor a reieșit că, alături de județe ca Prahova, Cluj, Ilfov, Arad și Timiș, județul Bacău a devenit în ultimii ani unul aglomerat ca loc de întîlnire a hoților estivali din Moldova. Nu s-a amintit în datele polițiștilor Bucureștiul, municipiu în care sezonul se extinde pe tot parcursul anului.

Hoții de buzunare „nu au tată, nu au mamă”

Judiciariștii de la poliția municipiului Bacău spun că dețin în acest moment mai multe albume cu poze ale hoților de buzunare. De cele mai multe ori, hoții îi recunosc pe oamenii legii, fapt care face și mai grea prinderea lor. „Pe lîngă tehnicile de furat exersate pe manechin îmbrăcat, novicii preiau din mers de la „profesori” și tehnica filajului. Dacă hoțul l-a filat primul pe polițist, o șterge ușor, fără nici o panică, din zonă. Dar dacă lucrurile stau invers și mai apoi hoțul îl „ginește” și el pe polițai, șuțul se retrage pentru toată ziua, adică își ia liber”, spune, zîmbind, Sofronie. Cu toate acestea, aproape zi de zi polițiștii sînt prezenți pe autobuze, în special între orele 06.00 – 09.00 și 14.00 – 17.00. „Cred că am mers cu autobuzul cît pentru toți urmașii urmașilor mei”, a declarat unul dintre judiciariștii de la furturi din buzunare. El a declarat că hoții aleg în special locurile aglomerate din piețe, tîrguri și mijloace de transport în comun, iar victimele sînt din cele mai diverse categorii sociale. „Trebuie să luăm în calcul – spun polițIștii – că hoții «nu au tată și nici mamă». Ei prăduiesc pe oricine le dă posibilitatea. Fie țărani, pensionari, copii sau femei cu bagaje în mînă. în momentul cînd îi prindem în flagrant (numai așa se poate proba infracțiunea – n.n.) unii devin violenți, iar alții fac scandal ca să atragă atenția asupra lor. în nici unul din aceste cazuri cetățenii nu intervin chiar dacă sînt rugați. Opinia publică nu există, și asta din considerentul că băcăuanilor le este frică de repercusiuni. De aceea, – au concluzionat oamenii legii – este mai bine să previi, decît să ajungi să fii furat”. Important mai este și faptul că pînă în prezent, cel puțin la nivelul lui 2005, judiciariștii nu s-au înregistrat cu nici un autor necunoscut al vreunei infracțiuni de genul celei discutate.

Hoții nu fac economii

Fișierele poliției se reactualizează periodic cu pozele noilor veniți
Albumele foto de la Judiciar conțin foarte multe poze de hoți din buzunare. Fișierele se completează și se reactualizează la intervale regulate de timp. Costel Sofronie, hoț vestit cîndva, spune că „la Bacău sînt în branșă cam 200 de șuți, dacă ar fi să îi socotim și pe voiajorii din Buhuși, Roman sau Piatra Neamț. Meseria este plină de adrenalină, iar cîștigurile din zilele bune pot sări și de cinci milioane de lei. Asta dacă nu mergi la „plesneală”. Dacă stai după fraier la vreo bancă, la CEC sau la magazinele de televizoare, după cîteva ore de filaj poți „cîștiga cît pentru toată luna”. Sofronie a conchis cu faptul că banii prăduiți nu sînt depuși în bănci și nici nu sînt strînși undeva la ciorap. Dimpotrivă. Sumele furate se cheltuiesc imediat, pentru că – spune el – „așa nu-ți uiți meseria și, în plus, noi nu sîntem învățați să facem economii”. (Florin NISTORESCU)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!