Hoții de curent electric își fac de cap în inima Bacăului

Administrator

în inima Bacăului, în spatele Ștrandului Tineretului, pe strada Vîntului, într-un ghetou desprins parcă din filme, trăiesc peste o sută de rromi. Din cele aproape 30 de case, doar în cîteva se poate locui în condiții omenești. Restul sînt niște coșmelii care adăpostesc zeci de suflete. Singurul semn de civilizație ajuns aici este firul de curent electric. Dar și acesta la cele mai multe bojdeuci este tras ilegal de la stîlpii de iluminat public. Și tot la cîțiva pași de centrul municipiului, pe strada Nicu Enea, în blocul 42/B, devenit de multă vreme o bombă ecologică, stau înghesuite în camere de 11 mp 6-7 persoane. Multe dintre ele nu au domiciliul la această adresă, dar s-au aciuat de ani buni aici. Mai mult decît atît, și-au făcut fel de fel de improvizații clandestine prin care fură curent electric de la tabloul de pe hol.

„Am intrat în NATO și veniți cu mascații?!”

întunericul încă nu s-a risipit. Este ora 6.00. Cu echipe ale Sucursalei de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice (SDFEE) Bacău, însoțite de aproximativ 20 de jandarmi, o parte dintre ei cu cagule pe față, mai mulți reporteri descindem în imobilul de pe strada Nicu Enea. Blocul pare adormit. Ici, colo, cîte o fereastră luminată. Pătrundem în hol. Nici nu facem bine primul pas, că ne învăluie imediat un miros fetid, care ne întoarce stomacul pe dos. Urcăm în tăcere pînă la etajul III. Pe casa scărilor, o mizerie de nedescris. Prin ferestre, care nu mai au de mult sticlă, în spatele blocului se văd grămezi imense de gunoaie amestecate cu fecale. Pe hol aproape la fiecare ușă zac sacoșe din plastic pline cu resturi menajere. Pereții sînt negri, scorojiți, plini de mucegai, la fel și tavanul. Peste tot este un păienjeniș de fire, cele mai multe dintre ele legate direct la tabloul electric, fără să fie trecute prin contor. Trezită prea devreme din somn, Crenguța Borcea, o balaoacheșă zdrahoană, deschide nedumerită ușa. Cînd vede „mascații” scuipă, își face cruce și începe să se vaiete că i-au speriat fetița. „Are gradul unu, o îngrijesc eu”, arată Crenguța spre fata care doarme pe jos. „De ce veniți la noi, amărîții, și nu vă duceți la cei care ciordesc și au ghiuluri pe mîini!?”, ne întreabă, acuzator, femeia. Se dă de ceasul morții să ne convingă că nu știe nimic despre firul electric: „Eu sînt chiriașă. Proprietarul este plecat de multă vreme în Italia. Nu știu cum îl cheamă”.
în garsoniera vecină, tot pe jos, se odihnește un bărbat. Jandarmii abia reușesc să îl trezească. Are privirea tulbure, fața buhăită de băutură. Supărat că a fost deranjat tocmai cînd dormea mai bine, bărbatul strigă tot felul de injurii la adresa jandarmilor. Apoi începe să se plîngă: „Am intrat în NATO, și voi veniți cu mascații? Toți ne verifică. Duceți-ne la Bug, ca să scăpați de noi! Sau dați-ne pașapoarte ca să migrăm în altă țară, că aici nu mai e de trăit. Aduceți mandat, că în pușcărie este mai bine. Avem purici, păduchi, gîndaci. Mergeți acasă cît mai repede și băgați-vă imediat în cadă”, ne îndeamnă bărbatul, care, cînd vede că nu i se răspunde la provocări, recurge la tot felul de ironii.

„Mai bine pomană, decît să ciordesc!”

La rîndul ei, Crenguța Borcea își îndreaptă săgețile spre autoritățile locale. „Primăria nu ne dă nimic. Sînt bolnavă, am cancer” arată femeia spre burta imensă în raport cu restul corpului, în timp ce trage cu sete din țigară. „Toți vreți pomană”, vine replica, de undeva, din mijlocul jandarmilor. „Mai bine să cer de pomană, decît să ciordesc”, răspunde femeia, prompt, convinsă că face astfel un favor comunității. Cu cerșitul se ocupă și Ovidiu Hohoi. Cînd, în sfîrșit, deschide ochii cîrpiți de somn, aflăm de la el că este din Piatra Neamț. Vorbește coerent, ceea ce îi surprinde pe unii dintre noi. „Pe ăsta l-am văzut la cerșit prin autobuze. Totdeauna întinde o cutie către călători și bolborosește ceva de neînțeles. Poate să vorbească!?”, se minunează unul dintre ziariști. Dar ușile la majoritatea camerelor racordate ilegal la tabloul electric rămîn închise. Echipele de la Electrica își duc, însă, misiunea pînă la capăt. Toate firele pirat sînt tăiate pornind de la locuință și pînă în tabloul electric. Apoi sînt deconectate. Și se întocmesc notele de constatare pentru ca în baza lor să fie aplicată sancțiunea de rigoare.

„Să intrați la mine, că vă arăt eu vouă!”

Pe strada Vîntului, acțiunea s-a dovedit a fi mult mai riscantă. Dacă în blocul 42 B, locatarii nu au avut curajul să riposteze violent văzîndu-se înconjurați și neavînd cum să fugă, pe strada Vîntului unul dintre reporteri s-a aflat la un pas de a fi lovit și lăsat fără camera de filmat.
Jandarmi, lucrători ai Electrica și reporteri o pornim încet spre prima cocioabă. De după ușa singurei încăperi se ițește capul ciufulit al unei țigănci. întrebată de buletin și ultima factură la curentul electric, femeia răspunde că le aduce imediat. Dar într-o clipă se face nevăzută, pe undeva, prin spatele casei. Afară, în două paturi improvizate, pe lîngă pereți, dorm cîțiva din cei șapte copii ai femeii. Nici un zgomot nu-i trezește. „Azi noapte au «lucrat» și acum se odihnesc”, spune cu subînțeles un jandarm. între timp, vestea că au venit jandarmii și televiziunea se împrăștie peste tot. Unii ies în întîmpinarea vizitatorilor nepoftiți, iar alții se baricadează după ușă sau poartă. La un moment dat, un rrom mai spilcuit se apropie amenințător de noi și ne întreabă cu ce drept am intrat în curtea vecinului lui. „Curtea” despre care vorbește este, de fapt, cîmp deschis în fața unei cocioabe. Pentru rrom nu contează, tot proprietate se cheamă. „Să intrați la mine, că vă arăt eu vouă!”, strigă bărbatul și se retrage spre gospodăria lui.

„âți dau una, de-ți zboară camera de filmat din mînă!”

încurajați de gestul vecinului lor, țiganii se adună din ce în ce mai mulți. „Măscăcioșii iștea ne-o speriet copiii. Nu sîntem în junglă. Sîntem și noi oameni, nu animale. De ce au venit cu ei cei de la Electrica? Ce, au mai fost și altă dată în control și nu i-au adus. Atunci nu s-a întîmplat nimic! Noi nu sîntem violenți. Sîntem amărîți și cinstiți, nu avem droguri. Sîntem vai de capul nostru. Ce, noi avem curve aici, avem pescari? De ce să vină cu măști pe față la noi? Ce să facem cu curentul, să-l băgăm la cai? Pentru că nu avem la ce să-l folosim. Nu avem televizor, radio sau alte electrice”, încearcă să ne convingă femeile și bărbații care ne-au înconjurat. Stînd mai deoparte, un alt țigan se uită spre noi cu priviri crîncene. Ține în mînă o cheie mecanică. Ne lasă să ne îndepărtăm după care o pornește în urmărirea noastră. Este deranjat nu atît de acțiunea echipelor de la SDFEE, cît de insistența reporterului de la TVR de a filma. „De ce filmezi, bă? Cine ți-o dat voie? Vezi că îți trag una, de-ți zboară camera de filmat din mînă!” strigă țiganul și se năpustește spre reporter. Imediat, însă, doi jandarmi cu cagule formează un scut în fața agresorului. Intimidat de statura lor impunătoare, țiganul bate în retragere. Dar și el și alții nu renunță la injurii.

Am întîlnit și țigani cinstiți

Unii, însă, ni se plîng că se chinuie de multă vreme să încheie contract cu Electrica, dar în zadar. „Am depus toate actele pentru lumină. Sînt cîțiva ani buni de atunci. Nu ne face, însă, contractul. Vor actele pe casă. Dar casa a fost a mamei și a luat foc în urmă cu zece ani. Atunci au ars toate, nu am mai salvat nimic”, susține Ana Călin. Locuința femeii, o singură cameră de 4/4 m, cu lut pe jos și nevăruită, adăpostește 16 persoane, din care cea mai mică are doi ani. încăperea are trei paturi, o sobă și un bufet de bucătărie. Vara, cei mai mulți dintre locatari dorm sub cerul liber, pe niște paturi uzate, murdare, umflate de ploi. „Dintre copii, cinci merg la școală. Vai de capul lor cum își fac lecțiile. învață la lumina lumînării. Cînd nu este frig afară se duc la stîlpul de iluminat și citesc la lumina becului de aici. Noi avem toată bunăvoința, am plăti și restanțele, numai să ne facă contract”, se angajează Ana Călin. Dar, din păcate, marea majoritate, inclusiv Ana Călin, și-au construit casele fără a avea autorizație de la Primăria municipiului Bacău. Și la cum arată majoritatea locuințelor, care abia se țin pe picioare, nimeni nu s-ar încumeta să elibereze pentru ele autorizație. în urma controlului întreprins, toți cei branșați ilegal au fost deconectați de la rețeaua electrică și vor fi sancționați cu amenzi usturătoare. (Elena ȚINTARU)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.