Iată pe ce se duc banii băcăuanilor

Administrator

Lehamitea, cuvîntul de ordine pentru consilierii locali băcăuani
• dezinteresul față de alegători și de problemele lor i-a cuprins și pe consilierii locali n nici unul din cei 22 de consilieri nu și-a depus raportul de activitate la un an de la preluarea mandatelor n în prima ședință, ei vor afla că trebuie să își întocmească raportul cu ceea ce au făcut pentru binele comunității n pînă acum, nici 20 de băcăuani nu au beneficiat de audiențe la cei pe care i-au votat

Lehamitea față de comunitatea locală i-a cuprins pe consilierii care ar trebui să afle și să rezolve problemele băcăuanilor. La fel ca și aleșii județeni, nici consilierii locali nu s-au înghesuit să asculte problemele cetățenilor, să ia contact cu păsurile lor și să încerce să rezolve cîte ceva. De la alegeri, indemnizația a mers, banii au trecut lunar pe cardurile lor pentru participarea la ședințe, iar omul de rînd a fost uitat din ziua în care i s-a zîmbit și i s-a promis marea cu sarea pentru votul dat.
Consiliul Local Bacău este format din 22 de consilieri din diferite partide politice. Și în rîndul acestor aleși, interesul partidului pare mai presus de problemele oamenilor de rînd. De aceea, probabil, întîlnirile cu băcăuanii s-au rezumat numai la pure întîlniri dictate de interesul politic. Nici un cetățean nu a văzut întinsă o mînă de ajutor din propria inițiativă a vreunui consilier local. De la învestirea lor în funcție a trecut mai bine de un an. Legea spune că și ei au obligația să prezinte un raport anual de activitate, să se întîlnească cu oamenii, să ofere audiențe și să prezinte comunității deciziile din cadrul ședințelor. „Pînă acum, nici un consilier local nu și-a prezentat raportul de activitate. De aceea, în mapele de ședințe, la prima întrunire, vor regăsi o informare de la secretariatul Consiliului Local prin care sînt înștiințați că trebuie să își prezinte raportul de activitate”, ne-a declarat Ionuț Tomescu, purtător de cuvînt la Primăria Bacău.
Unii dintre aleșii locali au mai ținut audiențe. Programul în acest caz este săptămînal și el este anunțat cu trei luni înainte, iar audiențele se țin pe comisii. Audiențele au început în luna mai, dar din păcate la ele s-au prezentat puțini oameni, pînă în 20 de persoane. Motivele: fie că aceștia sînt dezinteresați, puțin probabil, fie că și-au pierdut încrederea în cei pe care i-au ales și în puterea lor de a îi sprijini în anumite demersuri.

Surprinși că trebuie să dea socoteală

Unii consilieri s-au arătat extrem de surprinși de faptul că ar trebui să depună un raport anul de activitate, alții au dat vina pe executiv că nu i-au anunțat că trebuie să facă așa ceva, alții pur și simplu nu-și mai aduc aminte dacă au întocmit sau nu un asemenea document. Unul dintre consilierii aflați în ultima categorie este Constantin Scripăț, care pe lîngă consilier local mai este și director al Administrației Piețelor. El ne-a declarat că s-a autosesizat din articolul apărut ieri în „Ziarul de Bacău”, referitor la consilierii județeni. „Eu nu am știut că trebuie să fac un astfel de raport pentru că nu mi-a spus nimeni. Dacă știam, sigur îl făceam. Dar acum nu mai aștept și deja m-am apucat să-l întocmesc. Cred că pînă la ședința de luna aceasta voi depune raportul”, a explicat Scripăț.
George Bogatu, un alt consilier local, știa că trebuie depus un raport, dar nu unul personal, ci unul pe comisii. „Nu am depus nici un raport pentru că, din cîte știu eu, se depune un raport comun de activitate al comisiei din care fac parte. Toți cei din comisie avem aceeași activitate, așa că nu avem nevoie de rapoarte individuale”, crede Bogatu.
Fost membru al Partidului Umanist, Gabi Corodeanu, și el consilier local, nu-și mai aduce aminte dacă a mai depus sau nu un raport de activitate. „Din cîte îmi aduc eu aminte, am depus un raport anul trecut, dar nu sînt sigur. âmi amintesc că am cerut un model de raport, dar nu știu dacă l-am mai și întocmit. Dar, oricum, dacă nu este, promit că îl voi face”, a încercat să scape de întrebare Corodeanu.
Tot din categoria consilierilor care nu sînt siguri de raporturile pe care le-au întocmit, este și Livia Sibișteanu, fostul inspector școlar adjunct. Ea știe că odată cu trecerea anilor a depus mai multe rapoarte de activitate, dar nu este sigură dacă a depus sau nu vreun raport anul trecut. „Nu știu ce am mai depus anul trecut. Nici nu știu dacă ni l-au mai cerut, pentru că anul a fost scurt și știți cum e și cu anul electoral”, a încercat o justificare și Livia Sibișteanu.
Un consilier local primește în jur de 1,5 milioane de lei pentru ședința ordinară, care are loc o dată pe lună. Asta înseamnă că, într-o lună, se cheltuie din bugetul local 33 de milioane de lei. într-un an, pe cardurile lor intră aproape 400 de milioane de lei. Bani pe care îi iau doar pentru prezența la ședințe. (Claudiu TĂNĂSESCU, Alexandru COVACI)Tomescu, purtător de cuvînt la Primăria Bacău.
Unii dintre aleșii locali au mai ținut a

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.