Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) susţin în motivarea deciziei prin care i-au pus în libertate pe judecătorul Florin Costiniu şi pe oamenii de afaceri Costel Căşuneanu şi Marius Locic că aceştia nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Un alt motiv pentru care ÎCCJ i-a pus în libertate pe cei trei îl reprezintă dispoziţiile CEDO potrivit cărora „dreptul la libertate este un drept inalienabil, la care nu se poate renunţa, iar garanţiile ce îl însoţesc privesc toate persoanele, având în vedere rolul primordial al acestui drept într-o societate democratică”.
ÎCCJ arată că CEDO a stabilit patru motive fundamentale pentru a justifica arestarea preventivă a unui acuzat suspectat că ar fi comis o infracţiune, şi anume pericolul ca acuzatul să fugă, riscul ca acuzatul, odată pus în libertate, să împiedice administrarea justiţiei, să comită noi infracţiuni sau să tulbure ordinea publică.
Judecătorii instanţei supreme spun că trebuie să existe indicii temeinice şi probe faptice privind unul dintre cele patru motive, acestea neputând fi „invocate în mod abstract de autorităţi”.
„În cauză nu există probe certe în sensul că inculpaţii – persoane lipsite de antecedente penale, ce ocupă o anumită poziţie în societate şi în familie – reprezintă – în stare de libertate – un pericol concret pentru ordinea publică”, se arată în motivarea ÎCCJ.
De asemenea, potrivit documentului, cei trei au respectat obligaţiile impuse pe durata măsurii preventive a obligării de a nu părăsi localitatea, toţi inculpaţii prezentându-se la organul de urmărire penală ori de câte ori au fost chemaţi.
Completul de nouă judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a admis, pe 14 aprilie, recursurile declarate de Florin Costiniu, Costel Căşuneanu şi Marius Locic la decizia de arestare preventivă formulată de ÎCCJ.
Instanţa a decis înlocuirea măsurii arestării preventive cu obligaţia de a nu părăsi ţara timp de 30 de zile, pentru cei trei inculpaţi.
De asemenea, aceştia sunt obligaţi să se prezinte la organul de urmărire penală de fiecare dată când sunt chemaţi, să nu comunice între ei sau cu alte părţi din dosar, să nu poarte arme şi să comunice organelor de urmărire penală, în cazul în care îşi schimbă domiciliul. Decizia este definitivă.
Judecătorul Costiniu este acuzat că ar fi intervenit, la cererea lui Cătălin Voicu, pe lângă unii judecători de la ÎCCJ să soluţioneze favorabil un dosar al lui Costel Căşuneanu, care, în final, a primit un verdict nefavorabil.
Potrivit unor surse judiciare, senatorul Cătălin Voicu ar fi semnat cu Marius Locic un contract de consultanţă juridică, în valoare de aproximativ 100.000 de lei, pentru a putea masca banii primiţi de la omul de afaceri pentru a interveni pe lângă poliţişti în cazul unui dosar penal al lui Locic. AGERPRES
Unii dintre judecatori confunda pericolul public al persoanei cu pericolul public al infractiunii.
Dar pe procurori cine-i pedepseste cand exercita functia in mod abuziv!?