Iepurasul gentilom

Halal de mine, sint falit, da’ o duc bine! Chiu si vai prin buzunari – dupa cum plastic se exprima, cindva, marele nostru povestitor prefigurind, parca, vremurile de astazi. Dar, cum intre timp am devenit o societate democratica ce ofera sanse egale tuturor membrilor sai si in care grija fata de om si nevoile sale e pe primul plan gratie umanismului politicienilor nostri, lucrurile se rezolva in doi timpi si trei miscari, dupa tipicul crestin: din prea-plinul meu iti umplu si tie desaga si ne saturam amindoi. Iepurasul gentilom si-a facut cu prisosinta datoria si la aceste sarbatori pascale, alergind dintr-un loc in altul incarcat cu daruri de mai sa-si dea sufletul. Spre a le aduce crestinilor napastuiti bunastarea mult visata, chiar daca numai pentru doua-trei zile, spre a nu fi predispusi imbuibarii. Prilejuri cu care am avut parte de scene pline de haz si desfatare: dupa o noapte de priveghi alb sub ferestrele Primariei, citeva mii de pensionari bucuresteni din sectorul 5 al Capitalei au dat un adevarat show aristocratic spre a prinde macar cite o sacosa plina de bunatati – un salam, doi cirnati, o sticla de suc. Aglomeratie mare, de, ca la pomana, cu paruieli, imbrinceli, huiduieli, pumni incasati intre coaste, contacte dure cu caldarimul si alte asemenea placeri democratice. Pina la urma tot obraznicul a mincat praznicul dupa regula „apuca cel care da mai tare”. Iepurasul gentilom s-a amuzat foarte, luindu-si apoi picioarele la spinare spre padurea Snagov, unde-l astepta o alta distractie: un abator in aer liber, cu miei sacrificati ad-hoc si aliniati ca la defilare inainte de a fi echipati in pungi de plastic cu sigla PD-L si trimisi pe la casele enoriasilor simpatizanti spre a se bucura si ei de Sfintele Pasti.
Pomeni electorale?!
Iepurasul da din coada, isi misca urechile, intrebator, si priveste cu subintelesuri zimbind enigmatic. La Braila, nevoiasii s-au trezit cu plocon de cozonaci si plicuri cu bani. Rromii dintr-o comuna clujeana s-au pricopsit cu cite un miel viu in ograda, iar constantenii cu pachete de faina si zahar, dar si cu sticle de ulei. Gorjenii au avut parte de gesturi mai elevate, pe masura sarbatorii pe care o intimpinau; au fost daruiti cu icoane, luminari si portrete ale liderilor politici locali. Iar bacauanii si-au luat surprizele din cutiiile postale: iepurasii vestitori, mesageri ai candidatilor la primaria urbei – Sergiu Sechelariu si Vasile Nistor. Ramine de vazut daca vor avea si binecuvintarea adrisantilor. Ca de unde asa dragoste pe nepusa masa din partea lor!…
Plaiul mioritic ne-a oferit si de asta-data momente unice si memorabile. Puteam, oare, sa ne dezicem de moravuri?! Nicidecum! N-am mai fi noi insine! Iar scopul scuza mijloacele. Campania electorala e in plina desfasurare, desi inca nu i s-a dat startul oficial. Abia de poimiine intra in legalitate, dar cum era sa se piarda un moment atit de favorabil, cum sint sarbatorile pascale?! Urmasii lui Dinu Paturica nu sint cu nimic mai breji decit ilustrul lor inaintas cu reteta lui magica: „Cu iaurt si gogosele,/ Te facusi vornic, misele…”. Foamea cronica a multora dintre romani are valoarea si efectele capitalului forte daca stii sa-l plasezi la timp si acolo unde trebuie. Moralitatea se exclude din ecuatie. Pentru ca tine de principii, dar e opusul interesului. Scenele degradante la care am fost martori, cu impartirea darurilor, ne-au aratat inca odata cit de mari ne sint saracia, foamea, disperarea, dar si pina unde poate merge umilinta, impinsa de la spate de umilitori. Respectul si bunacuviinta au disparut, lasind loc dezonoarei si fatarniciei. Macar si pentru atit protagonistii unor scene de genul celor pe care le-am descris in preambulul acestor constatari ar merita pusi la stilpul infamiei din piata publica. Si sanctionati cu refuzul de a le mai acorda voturile. Din pacate, pomenile electorale continua sa fie la moda, o alternativa imorala la o realitate dureroasa pe care le-o datoram tocmai celor care declara si pretind ca se afla in serviciul comunitatilor locale si al intereselor acestora. Batjocura nu o poate motiva nimeni si nimic, chiar daca este utilizata tot mai mult ca moneda de plata sub forma daniilor de subzistenta cu efecte efemere. A devenit o formula de asociere a succesului imediat, cu foloase pe termen lung. Perfidia Iepurasului gentilom tinde, astfel, sa devina proverbiala. Daca nu cumva a si ajuns la acest prag de fatarnicie.