Fortele politice incep, de regula, campaniile electorale cu mult timp inainte ca acestea sa fie declansate oficial. Se intimpla si acum, dar momentul este unul specific, pentru ca tara se resimte de pe urma unei crizei economice care dureaza de mai bine de doi ani. Tendintele propagandistice nu pot ocoli acest subiect, iar „lupta de idei” incepe sa se vada. Evident, Opozitia se afla in contradictie cu Puterea. Daca Puterea sustine, de exemplu, ca Romania va iesi, tehnic, din criza economica la sfirsitul lunii martie (dupa doua trimestre consecutive de crestere economica), Opozitia vine sa demonstreze ca nici nu poate fi vorba de iesire, iar ziua de 31 martie se confunda, mai degraba, cu 1 aprilie – considerata prin traditie ca Ziua pacalelilor.
Interesant este, insa, si modul in care partidele pregatesc populatia pentru a intelege in ce perioada economica ne aflam, ce efecte au masurile de austeritate ale Puterii la vreme de criza si care ar trebui sa fie, de fapt, masurile strategice de aplicat. Pasul cel mai mare l-a facut, pina acum, PSD, care a elaborat, deja, „Programul de guvernare Agricultura si dezvoltare rurala 2010 – 2020”, iar la sfirsitul saptaminii trecute a organizat, la Bacau, o reuniune a reprezentantilor organizatiilor sale din toata Moldova, pentru a analiza o varianta a unui program de dezvoltare economica a Romaniei. Aceasta a fost, insa, precedata de o dezbatere in mediul academic bacauan, la care au participat si profesori universitari, dar si reprezentanti ai unor institutii si organizatii economice, oameni de afaceri si ziaristi, pe tema „Experientele ajustarilor fiscale largi in Uniunea Europeana si in Romania”, pe care a facut un larg expozeu initial conf. univ. dr. Cristian Socol, de la Academia de Studii Economice din Bucuresti.
Dependenti de capitalul strainilor
„Romania – a spus Cristian Socol – a intrat in criza economica intr-un cluster de tari, alaturi de doua state baltice, Lituania si Letonia, cu o dependenta puternica, si in sectorul public si in cel privat, pe fluxul de capital din strainatate”. Tara noastra avea o puternica astfel de dependenta in perioada 2007 – 2008. Deficitul de cont curent, legat de dezechilibrul dintre ceea ce producem si cea ce consumam, se acoperea foarte mult din fluxurile de capital straine, care dupa ce am intrat in criza nu au mai venit, pentru ca au fost probleme si in tarile dezvoltate. Deficitul bugetar a ajuns la 5,4% din PIB in 2008, imens pentru o tara care venea dupa aproape zece ani de crestere economica. „Decidentii – a opinat universitarul din Bucuresti – trebuiau sa gindeasca asa cum o facem si in gospodariile proprii, anume ca atunci cind ne merge bine ar putea urma un moment in care va fi mai rau. Pentru aceasta, ne facem rezerve, provizioane, ne gindim ca exista fluctuatii in situatia noastra materiala. In economie nu s-a gindit asa. Noi facem ajustarile fiscale in masurile de austeritate atunci cind ne merge rau, cind vedem ca am ajuns la fundul sacului, atunci cind avem recesiune in economie”.
Nu stim sa facem ajustari fiscale
Prin urmare, in mod normal, teoria macroeconomica spune ca e bine sa faci ajustari fiscale cind este expansiune economica, pentru ca dor mai putin si se fac mult mai bine, la calm, cu rigoare, cu disciplina. Asa, s-a turnat gaz peste foc. „Deci – a chnchis Cristian Socol -, supraincalzim economia atunci cind nu trebuie, iar cind economia este in recesiune, cind nu avem spatiu fiscal, bani de inevstitii, surse de finantare, luam masuri de austeritate. Acestea adincesc recesiunea si sint politici prociclice, din care este foarte greu sa iesi, in conditiile in care de doi ani sintem in criza, iar pachetele de stimulare a economiei reale, de incurajare a sectorului privat, a bursei nu exista. Toate pachetele de stimulare din ultimii doi ani au insemnat doar 0,2% din PIB. Fata de alte tari noi nu am avut un spatiu in care sa ne miscam. Pentru ca politicile macroeconomice au fost proaste”.
Lasă un răspuns