Vreau sa va prezint astazi un OM, un artist care de peste patru decenii fascineaza si incinta publicul iubitor de muzica din Bacau. Prezentarea nu o fac prin condeiul meu, mereu entuziast si admirativ privitor la presonalitatea sa, ci prin pana unui alt mare artist, legat sufleteste de meleagurile noastre. Iata ce scrie acesta: “E facut din argint viu. Ca un mercur ce indica mereu temperaturi superfebrile, te convinge si absoarbe total in juru-i. Sunete, idei, tineri talentati se prind viguros ca de un magnet identic fiintei lui aparent plapinde. Iar aura lor este digerata ardent, tainic, miluitor sub presiunea unei personalitati intempestive, dar si octrotitoare, ghidata de bunul-simt si istetimea taranului neaos moldovean… Bagheta lui misca din rarunchi pina si pe cel mai indolent dintre orchestranti. Ca pletele-i, of, acum incaruntite, vibreaza in ritmul opusului pe care-l restituie cu atita determinare si aplomb, ca si cum ar vrea sa danseze cu fiecare motiv sau fraza, timbru sau nuanta. Ar fi putut manageria orice orchestra din lume, purtindu-i zvonul de marire si putere. N-a fost sa fie. Poate ca i-a placut sa construiasca din temelie un colectiv de Maister Spielman. Sau poate ca n-au fost prea numerosi (ori prea potenti) cei care ar fi putut sa traga de el nu in jos, ci in sus. Cert este ca a ramas al nostru. Si al muzicii, el, Ovidiu Balan”. Insemnarea apartine compozitorului-filosof Liviu Danceanu, inserata in noua sa carte “Jurnal partial sonor”.
E nevoie sa ne recunoastem artistii sa ne reamintim, macar din cind in cind, ca mai sint si oameni care duc in lume faima si gloria acestei tari. Sa uitam pe cei ce, aproape zilnic, ne fac natia de ris prin slumsurile oraselor europene, umplind ecranele televizoarelor si paginile ziarelor cu faptele lor abominabele.
Vasile PRUTEANU
Lasă un răspuns