Biroul Electoral Central ne-a informat, zilele trecute, ca pentru alegerile locale ce urmeaza sa-si desfasoare primul tur de scrutin la inceputul lunii iunie, nu mai putin de 54 de partide, formatiuni politice, uniuni si comunitati etnice si-au inscris candidati pe listele de alegatori pentru fotoliile de primari, consilieri locali si judeteni sau pentru presedintia consiliilor judetene.
Privita din aceasta perspectiva, lupta va fi una acerba, fiecare dintre protagonisti urmarind obtinerea unui scor electoral cit mai concludent care sa-i propulseze in demnitatea dorita. Indiferent de mijloacele folosite: legale, morale, sau in dispretul acestora fiindca, la urma-urmelor, scopul scuza mijloacele, iar pe invingator nu-l mai trage nimeni la raspundere. O alta intrebare se pune, insa: de unde aceasta invazie de pretendenti politici, de vreme ce ne-am obisnuit ca la inaintare sa se afle doar citeva formatiuni ce dau tonul si fac cartile, inducind sentimentul ca in spatele lor nu s-ar mai afla nimic altceva, care sa le concureze? Un posibil raspuns ar viza fenomenul hibernarii politice, sau al obiceiului strutului: vizuina indeferentismului, a refuzului ori neputintei implicarii; recte, capul ascuns in nisip. Revitalizarea subita si iesirea la lumina sint efectul adulmecarii unor foloase prin autoinvitarea la ospatul electoral la care, din pacate, sau poate din fericire, locurile sint limitate, iar invitatiile au cam fost distribuite. Dar nu se stie niciodata de unde te pindeste sansa. Printre ilustrii anonimi am descoperit, cercetind diverse documente, formatiuni precum Partidul Democrat Crestin Ecologist, Miscarea Conservatoare, Uniunea Populara Democrat Crestina, Partidul National Democrat Crestin, dar si de alte pasari rare, nevazute ochilor nostri, care insa fac uz de dreptul constitutional de a-si propune candidati si de a fi alesi. Drept care le este recunoscut, dincolo de motivatii si sanse. Desi participarea lor la scrutin poate fi asemuita cu o intrecere tip maraton dintre un elefant si-un purice; ambii tropaie, dar numai unul inainteaza.
Dar sa nu ne antepronuntam, intrucit orice surpriza este posibila. Deocamdata a fost pus in linie de bataie un intreg arsenal strategic si tactic prin care candidatii de toate culorile si optiunile incearca sa ne convinga de faptul ca vom avea parte de o campanie cu miinile curate. Fara atacuri la persoana, fara violente verbale, ci doar o lupta de principii si pe programe. Iata de ce discursurile par a se rosti pe o singura struna: binele comunitatii. E induiosator cita grija si cita putere de sacrificiu iradiaza inspre noi, alegatorii, dinspre candidati! Cit de importanti am devenit si ce viitor luminos ne asteapta daca vom pune stampila de vot acolo unde trebuie. Adica, unde ni se sugereaza. Un poster anonim, distribuit printre bacauani ne atentioneaza ca in precedentele mandate cei care s-au aflat la puterea locala au furat aproape totul si ca a sosit timpul sa se puna capat abuzurilor. Perfect adevarat, dar care-i noutatea?! Vor face, oare, dreptate, cei despre care spunem ca au hibernat politic, presupunind ca vor obtine mandatul electoral, investitura comunitatii, pe care si le doresc atit de mult? Dorinta, daca aceasta exista cu adevarat, nu-i egala cu putinta, iar de bunele intentii nu prea se mai agata sperantele noastre. S-ar putea, asadar, ca lucrurile sa ramina asa cum sint, adica in asteptare. Atitudinea celor 54 de partide si formatiuni politice angajate in confruntarea electorala este departe de a demonstra coagularile de forte, doctrine si ideologii despre care se vorbeste atit de mult. Dincolo de anumite clarificari in rindul partidelor care se afla, care s-au aflat la guvernare, ori care isi revendica dreptul la aceasta, precum PNL, PSD, PRM, PD-L si altele care si-au dopbindit o anumita autoritate, dar care are nevoie de o reconfirmare prin scrutin. Amatorismul ilustrilor anonimi si practicile lor politice conjuncturale, spre a nu folosi termenul „la plesneala”, nu reusesc altceva decit sa dea o coloratura intrucitva mai atractiva acestui spectacol fara fond si fara forma, facindu-l intrucitva digerabil si oarecum atractiv. Chiar daca lipsit de aplauze. La urma-urmelor, conteaza doar rezultatul final.
Lasă un răspuns