Capra râioasă ține coada sus, spune un proverb. Exact imaginea aceasta am avut-o în minte când am citit un comunicat în care Colegiul Medicilor din România amenința cu proteste și își arăta indignarea nu față de derapajele, tot mai multe, ale unor medici, rămași de altfel nesancționați, nu față de corupția din sistemul sanitar, domeniu în care, cred în continuare cu înverșunare, ar trebui să se vorbească de salvarea unor vieți, și nu de “prețul” pus pe actul medical și pe pacientul în agonie.
Spuneam că medicii au ajuns la capătul răbdării și m-a frapat motivul – s-au săturat să le fie “terfelită imaginea”. Într-o Românie în care plimbarea bolnavului de la spital la spital nu mai uimește, nu mai șochează, nu mai alarmează autoritățile responsabile nici când cel în cauză își găsește sfârșitul în toată această indiferență generalizată, într-o țară în care un diagnostic greșit nu poate fi imputat medicului căruia i se găsesc zeci de scuze pentru culpa sa medicală, doctorii se plâng că le-a fost afectată, denigrată imaginea, că oamenii nu mai au încredere în actul medical și în cei care ar trebui să trateze mult mai serios profesia pe care o practică. Ca să fie completă această comedie de prost-gust, președintele Colegiului vorbește despre o conspirație și despre persoane care ar fi în spatele tuturor acestor atacuri.
Ca atare, mă întreb – o fi “infiltrat” în această campanie de denigrare a imaculatelor halate albe și acel pacient din Mehedinți căruia un chirurg i-a uitat în stomac două pense de 17 centimetri lungime și care a fost reoperat după trei ani?! Sau poate știu cine-i vânează pe medici părinții unui băiețel din Dâmbovița care, la numai un an și 4 luni, s-a stins la Spitalul Marie Curie din Capitală. De la o banală enterocolită, câteva pete roșii pe picioare și o imensă nepăsare din partea medicilor, care nu au reușit să stabilească un diagnostic clar. Poate ar trebui trași la răspundere și târâți prin instanțe, la fel cum au fost purtați de la un spital la altul, părinții Antoniei, care și-au pierdut singurul copil și retrăiesc secundă cu secundă momentele de coșmar prin care au trecut până fetița lor a ajuns pe masa de operație, însă mult prea târziu pentru a mai putea fi salvată. Fiecare spital a pus câte un diagnostic, greșite toate, pentru ca în final să se constate că fetița avea un hematom pe care nu l-a văzut niciun specialist și care a provocat septicemie.
O altă familie, de data aceasta din Târgoviște, ar putea să comenteze pe marginea “conspirației” de care se plâng doctorii. Fetița lor, care de-abia venise pe lume, a murit la zece zile după ce medicii le-au spus părinților să meargă acasă liniștiți, că bebelușul nu are nimic. Abia la necropsie, legiștii au aflat că suferea de o afecțiune la plămâni. Din păcate, imaginea medicilor pare să cântărească mai mult decât toate aceste tragedii la un loc.
Prin comparație, preocuparea și reclamațiile Colegiului Medicilor par de-a dreptul sinistre, inumane, lipsite de respect față de suferința unor oameni. Pentru că “în spatele denigrării imaginii doctorilor” este doar această nesfârșită suferință, iar de vină sunt disprețul, aroganța, nepăsarea și nesimțirea unor medici care au încetat să pună “preț” pe viață.
Cătălina CHIFU
Ar fi bine ca nespecialistii sa nu mai foloseasca, de la sine putere, expresii de genul „s-a pus un diagnostic gresit”. Mai mult, e bine ca toata lumea isi permite sa isi dea cu opinia despre medici si munca lor.
Stimata Dna Chifu,
Stimati Redactori sefi si nesefi,
Stimati Bacauani/ Romani
La imensa lista de malpraxis-uri din Bacau si nu numai, am de adaugat si numele mamei mele, DE. O sa fac copy/paste sectiuni din petitia care va fi trimisa la „stralucitul si reputabilul” colegiu al medicilor bacauani (ma las de reguli ortografice- cand o sa merite litere capitale o sa le folosesc-scuzati-mi cinismul).
Iata cum se moare in Bacau dragii mei „eassy and softly”:
-la data de 27/6/2013, DE (mama mea) este trimisa de catre Dr. Ortoped S pentru a urma sedinte specifice de fizioterepie pentru recuperarea mainii rupte la Policlinica cu plata Bacau.
-Pacienta se prezinta la cele doua doctorite aflate la carma fizioterapiei bacauana (una a iesit la pensie- sper sa sa se BUCURE de ea) si ataseaza dosarul de pensionare pe boala mentionad ca are tromboflembita si suferea cu inima.
-Veselele Doctorite ii listeaza o serie de tratamente in domeniul fiziterapeutic. Tratamentul trebuia sa dureze 10 zile (8-19 Iulie); este inceput pe 8 Iulie (Luni) si continuat zilnic pana pe 16 Iulie (Marti).
-Pacienta informeaza doctoritele luni (15 Iulie) si marti (16 Iulie) ca nu se simte bine, acuza o usioara inrosire, o usturime a manii in recuperare, si o stare generala de rau. I se taie de pe lista o parte din terapii si se continua restul terapiilor de pe lista. Puteti sa va inchipuiti actul d/lor: Mergi doamna acasa ca esti beton de sanatate!!!
-Starea de rau devine alarmanta si este internata in noaptea de Joi spre Vineri (18 Iulie)la sectia de cardiologie, este sub urmarirea Dnei Doctor ND; si prezinta o ameliorare incurajatoare atata timp cat este conectata la oxigen. Diagnosticata cu: emboliu pulmonar
-Una din asistente din spital (nu am numele inca- sa-i dea Domnul PAINE multa si SARE!!!) o deconecteaza de la oxigen in week-end ( 20-21 Iulie) si o muta dintr-un salon in altul fara a avea aprobarea medicului care o urmarea. Consecvent, brusc se simte rau si decedeaza facind un stop cardio respirator.
Vedeti ce usor se moare in Bacau? Nici nu trebuie sa iti programezi moartea…ea vine de la sine..cu pasi usori si siguri..Killing u softly…
NB. aveti dreptul de a publica ce vreti cat vreti orican vreti…tot nu se va schimba nimic in tara asta a nostra…Veniti sa vedeti ce au altii (ca aspect geografisc sa va dati seama ce tara minunata avem!)
Aveti emailul meu va rog sa va folositi de el sunt la dispozitia dvs. Mentionez insa ca dezvaluirile coplesitoare vor avea loc in instanta…sunteti invitatii mei…. Ca circ va promit ca o sa iasa…..
Lumea moare doctorii te ‘mananca” si crapa de bine si isi cladesc suncile pe burtile lor avare si rasucite bogat peste curelile designerilor de la pantalonii nesimtirii pe care ii poarta.
Aici e aici: Numai o petitie online sustinuta de toti cei incercati in situatii similare ar putea salva sistemul…. si hai sa spunem ca gasim vreo 100 mii cazuri..si petenti…Dar ma intreb, cinic desigur, oare nu isi va schimba lupul parul dar naravul ba?
Si atunci cati lupi trebuie „exterminati” ca sa salvam turma (adica noi fraierii si amaratii : copii, salariati, pesionari, tarani amarati si vai de steua lor, neajutorati de toate felurile…:(
Trista Romanie a factorilor X din domeniul medical…!
sper din inima sa publicati acest articol si sa luati legatura cu mine