• la Judecătoria Bacău s-a consumat ieri un nou termen în procesul Sorinel Turcu – Protopopiatul Bacău • deși era implicată, Episcopia Romanului nu a trimis pe nimeni la proces
Pe tabelul din holul clădirii ce adăpostește, alături de Serviciul de prognoză a vremii Bacău, și o sală de judecată aparținînd Tribunalului Bacău, au fost afișate, ieri, listele, bătute la mașină, cu dosarele ce urmau a fi judecate. „Ședința publică din 27 noiembrie 2002, Completul I”. Între alte cazuri, care mai de care mai interesante, la numărul șase a fost înregistrat „Sorinel Turcu împotriva Protopopiatul Bacău”. Un caz fără precedent în istoria Episcopiei Romanului, în care un preot acuză autoritatea bisericească că i-a oprit nejustificat drepturile salariale ce i se cuveneau de la stat. Pînă ieri, au avut loc două termene de judecată. În sala modestă, cu scaune de lemn simple și mese ca cele dintr-o sală de curs universitară românească, de la tribună, patru judecători au dat sentințe. Într-un colț l-am zărit pe preotul Sorinel Turcu. Din partea Protopopiatului sau a Episcopiei Romanului, nici un reprezentant.
„Au spus că și-au expus punctul de vedere și invocă lipsa calității procesuale”, a încercat o explicație avocatul reclamantului Sorinel Turcu. Judecătorul a solicitat, însă, răbdare: „nu se poate. Trebuie să mai așteptăm. Poate vine cineva de la Episcopie”. După cîteva ore, toate cele 39 de cazuri au fost încheiate. A mai rămas doar unul. Judecătorii s-au sfătuit între ei. Au ajuns la concluzia că „nu se știe exact cu cine se află în raport de muncă preotul Sorinel Turcu”. Adică ori e Episcopia, ori e Protopopiatul. Avocatul lui Sorinel Turcu a cerut răgaz cîteva zile. Curtea a fost de acord și a stabilit un nou termen pe 4 decembrie.
În același timp, la Episcopia Romanului era liniște și pace. Deși procesul de la Bacău reprezintă o lovitură grea pentru imaginea Episcopiei, nimeni nu s-a prezentat la proces, pe motiv că priocesul nu le-ar aparține că procesul nu le aparține. Atitudinea a fost justificată prin aceea că „protopopiatul dă salariile preoților ,nu Episcopia”, după cum ne-a declarat părintele Gheorghe Miron, secretarul Episcopiei, care mai tîrziu a recunoscut că „dispoziția de oprire a salariului preotului Turcu aparține Episcopiei, nu protopopiatului”. Interesant este că hotărîrile de oprire a salariului preotului sînt semnate de autoritatea bisericească de la Roman, singurul for îndreptățit să recurgă la asemenea gest, chiar dacă preotul este angajatul Secretariatului de Stat pentru Culte. Adică statul dă banii, iar Episcopia are dreptul să-i oprească. Conflict de muncă ori ba, greu de apreciat și pentru instanță, care a mai amînat încă o dată dosarul. Lucururile sînt, însă, destul de simple: Episcopia a cerut la un moment dat oprirea salariului preotului Turcu, și tot ea a revenit, cerînd mai apoi acordarea acestuia.
Sentința definitivă se anunță a fi interesantă. Iar singurul care a aratat că știe ce vrea este preotul Sorinel Turcu, prezent în sală. Episcopia pare a lăsa totul în seama Protopopiatului Bacău, ca și cînd acesta ar acționa de capul lui. Dacă o fi așa, înseamnă că la noi, la Bacău, este autonomie deplină în Biserică. Dacă nu, înseamnă că la Roman ceva nu este în regulă și autoritățile eclesiale mai înalte ar trebui să se sesize. (C. Gh.)
Lasă un răspuns