Pelerinajul ecumenic al relicvelor Sf. Ioan Cassian, întemeitorul vieții monahale în Occident, a început la București în perioada 10-12 octombrie. Sîmbătă, moaștele Sfîntului au fost aduse la Iași, unde au fost depuse în Catedrala mitropolitană, alături de cele ale Sfintei Cuvioase Parascheva. Relicvele Sfîntului Ioan Cassian vor sta în Iași pînă miercuri, pentru ca mai apoi să se afle la mănăstirile Bistrița, ctitoria voievodului Alexandru cel Bun, și Secu, din județul Neamț. Pelerinajul se va încheia la Episcopia Dunării de Jos, mai precis la Galați, unde sfintele moaște se vor afla în zilele de 17 și 18 octombrie.
Sf. Ioan Cassian este sărbătorit în Biserica Catolică la 23 iulie, iar în Biserica Ortodoxa la 29 februarie (în anii care nu este această dată, sărbătorirea lui se face pe 28 februarie). Sf. Ioan Cassian s-a născut în jurul anului 360, într-un sat din fosta Scythie Minor, Dobrogea actuală. A primit o educație aleasă în familie și a învățat să scrie și să citeasca în limba latina și în limba greacă. S-a simțit atras spre viața monahală. Drept urmare, a plecat ca novice în Țara Sfântă, dupa care a mers în Asia Mica, vizitând comunitățile înființate de Sf. Vasile cel Mare și de Sf. Ioan Gura de Aur.
În anul 404 s-a aflat la Constantinopol, unde a fost hirotonit ca diacon de chiar Sf. Ioan Gură de Aur. A rămas alături de acest mare Sfânt Părinte din secolul de aur al teologiei creștine, în acele timpuri nu tocmai liniștite. Dupa a doua exilare a sa, Sf. Ioan Gura de Aur i-a încredințat Sf. Ioan Cassian sarcina de a duce un mesaj la Roma, la Papa Inocențiu I, în care îi cerea să intervină în situația de la Constantinopol. La Roma a fost hirotonit chiar de Papă, și tot aici a aflat de moartea Sf. Ioan Gura de Aur.
Sf. Ioan Cassian a ajuns mai apoi la Marsilia, unde s-a ocupat de organizarea vieții monahale, întemeind două mănăstiri, una de călugări și alta de călugărițe, în jurul anului 415. Opera rămasă de la Sfântul Ioan Cassian constă din trei lucrări, toate scrise în limba latină: „De Institutis coenobiorum et de octo principalium vitiorum remediis” (Despre așezămintele creștinești cu viață de obște și despre remediile împotriva celor opt păcate principale), în 12 cărți; „Colationem Sanctorum Patrum XXIV” (Convorbiri cu Părinții XXIV); „De incarnatione Domini contra Nestorium Libri VII” (Șapte cărți despre Întruparea Domnului contra lui Nestorie). Aceasta din urmă a fost scrisă la cererea arhidiaconului Leon, ajuns apoi Papă, și are între altele meritul de a prezenta pentru prima dată, Apusului, erezia lui Nestorie. O parte din scrierile Sfîntului Ioan Cassian au fostr traduse în limba română de Dumitru Stăniloae și au apărut în cadrul colecției „Filocalia sau Sfintele nevoințe ale desăvîrșirii”. (C.Gh.)
Lasă un răspuns