Romulus Dan BUSNEA
La o privire lucidă și obiectivă asupra celor doisprezece ani de „liberalizare” a vieții politice românești, de permanente căutări și permutări, situația este jalnică. Și chiar iritant de alarmantă privind viitorul țării. Foarte mulți neaveniți, de novici într-ale politicii, au dat buzna în sfera acesteia pentru a-și asigura o ascensiune socială și materială rapidă, descoperind astfel ce afacere mănoasă este politica. O politică ce nu a făcut decît să compromită ideea de democrație, privatizare, capitalism și reformă, producînd un adevărat coșmar al vieții cotidiene. În România încă se face politică după ureche, după bunul plac și inspirația de moment a majorității celor angrenați într-un astfel de joc. Specialiștii de pînă mai ieri în toate domeniile, politicienii noștri se dovedesc, odată ajunși la putere, că sînt incapabili de performanță economică sau chiar politică. Grav este faptul că oportuniștii, carieriștii de profesie, demagogii, au ajuns astăzi să se joace cu destinele noastre, cu soarta întregii țări. Declarațiile liniștitoare privind controlul inflației, a ratei șomajului, efectele benefice ale integrării în NATO și mai tîrziu în Uniunea Europeană (cine știe cînd), măririle de salarii, pensii și alocații, au efect invers asupra românilor care, obișnuiți cu lozincile frumos ambalate, pompoase nu mai cred decît în experiența proprie. O experiență de cele mai multe ori greu de suportat, blestemată parcă să fie dusă pînă la limitele răbdării, adesea umilitoare, plină de compromisuri, răfuieli și aranjamente. Foarte multe ipoteze, posibile variante ale unui scenariu ce prefigurează „viitorul luminos al țării” ce ni se prezintă de cei aflați la putere și care pe alocuri ni se par plauzibile, satisfăcătoare, ne îndepărtează însă de ele, prin realitatea cruntă care ni se înfățișează zilnic și care ne biciuie permanent. Fiindcă ele reprezintă doar jumătăți de adevăruri iar deseori nu sînt decît minciuni sfruntate. Formulele Guvernării sînt aparent juste în expresia lor pur logică dar insuficientă prin faptul că nu intră, nu pătrund într-o conexiune firească și organică, necesară cu situațiile concrete ale vieții. Ni se transmit, ni se pun pe tavă iluzii și minciuni. Sîntem intoxicați cu minciună într-un asemenea grad, încît atunci cînd cineva ne spune, ne relatează adevărul, credem cu sinceritate că e nebun și că locul lui nu e printre noi. Ne pătrunde, deseori, o tristețe iremediabilă, generată de nesiguranța și lipsa de perspectivă ce declanșează o stare de lehamite totală. O stare ce nu este de bun augur și care poate deveni periculoasă prin însăși afectarea stabilității pilonului democrației, prin producerea și apariția unor fenomene extremiste, așa- zis naționaliste sau chiar prin instaurarea dictaturii. Politicienii au devenit însă imuni la bolile grave care descompun societatea noastră. Preocuparea de prim rang a guvernanților este de a asigura liniștea prietenilor și clienților politici și derularea unor programe menite să inventeze strategii care să mulgă cît mai multe pentru bugetul statului de la bieții contribuabili. Să ne amintim cîteva strategii bine puse la punct: proiectul de reabilitare termică a clădirilor, asigurarea obligatorie împotriva cutremurelor, acțiunea la nivel național „laptele și cornul”, noua carte electronică de identitate, Biroul unic (cel care transformă două hîrtii într-una singură privind codul unic de înregistrare la Camerele de Comerț și pentru care toate firmele, societățile plătesc milioane). Adaosul la Casa Poporului, tutun românesc în țigări străine etc. Pentru mulți dintre cei care ne conduc contează mai mult alipirea la un partid puternic cu șanse mari de cîștig la alegerile viitoare, propteaua ideologică, doctrinară decît profesionismul și buna credință. Din păcate, am devenit mai toți inerți, scîrbiți de aplicarea unei politici utopice, dezolante, arbitrare și contrare principiilor unei democrații autentice, fără amăgiri și dezamăgiri.
Lasă un răspuns