În județul Bacău Firmele și populația au la bănci restanțe de peste 53 de miliarde de lei

• creditele totale acordate de băncile băcăuane sînt de peste 2.936 de miliarde de lei, iar restanțele reprezintă aproximativ 1,8 la sută • Banca Centrală modifică regulamentele după care funcționează • frauda pe card, în evidențele Centralei Riscurilor Bancare

Banca Națională a României (BNR) propune spre dezbatere publică proiectul de modificare a Regulamentului Nr. 1/21.05.1999 privind organizarea și funcționarea la BNR a Centralei Riscurilor Bancare (CRB). Una dintre cele mai interesante propuneri de modificare o constituie aceea că frauda pe card este considerată informație de risc bancar și, prin urmare, aceasta trebuie raportată la Centrala Riscurilor Bancare. Pentru aceasta, proiectul de regulament crează noi structuri informaționale, cum este cazul Registrului Fraudelor cu Carduri (RFC), și stabilește procedurile de raportare și de ștergere a fraudelor.

În prezent, CRB organizează și gestionează o bază de date care cuprinde:

• Registrul Central al Creditelor (RCC), care conține informațiile de risc bancar raportate de persoanele declarante, prelucrate și difuzate de CRB în vederea valorificării de către utilizatori în condițiile păstrării secretului bancar;

• Registrul Creditelor Restante (RCR), care este alimentat lunar de RCC cu informații de risc bancar referitoare la persoane recenzate și la creditele restante ale acestora față de întregul sistem bancar din România.

Noul proiect propune ca în acest registru să fie incluse și informații despre persoanele fizice care înregistrează restanțe mai mari de 30 zile. În acest moment, BNR face publice lunar date privind restanțele la plata ratelor bancare, dar cumulat persoane fizice plus agenți economici. Astfel, dintr-un volum de creditare în moneda autohtonă de 1.820,08 miliarde de lei, 1.275,79 de miliarde de lei sînt pe termen scurt și 544,30, pe termene medii și lungi. Restanțele însumează 46,71 de miliarde de lei pentru luna martie, cele mai mari întîrzieri constatîndu-se la ratele împrumuturilor pe termen scurt, de 45,74 de miliarde de lei. De asemenea, firme și locuitori ai Bacăului au împrumutat în valută echivalentul a 1.116,06 miliarde de lei, iar restanțele la aceste credite sînt de 6,6 miliarde de lei, sumă exprimată în euro sau dolari. Astfel, la împrumuturi totale de 2.936,15 miliarde de lei, restanțele sînt de 53,31 miliarde de lei, adică peste 1,8 la sută din volumul creditelor.

De asemenea, BNR propune înființarea a două noi registre:

c) Registrul Grupurilor de Debitori (RGD), care este alimentat lunar de RCC cu informații despre grupurile de debitori;

d) Registrul Fraudelor cu Carduri (RFC), care conține informații despre fraudele cu carduri comise de posesorii de carduri de debit și/sau de credit.

Potrivit proiectului de modificare a regulamentului 1/1999, „informația despre fraudele cu carduri este informația raportată de instituția de credit referitoare la încălcarea prevederilor contractuale de posesorii de card de debit și/sau de credit”. De asemenea, actul normativ ar urma să prevadă că „raportarea fraudelor cu carduri se efectuează de instituția de credit care constată producerea unei fraude cu un card de debit sau de credit, de către posesorul acestuia. Ștergerea unei fraude cu card se efectuează de instituția de credit care constată că informația transmisă este eronată”.

Transmiterea de către instituțiile de credit a informației de risc bancar eronate, existența în baza de date a CRB, se sancționează cu amendă de un milion de lei pentru fiecare debitor raportat eronat; suma cumulată nu poate depăși zece milioane de lei pentru fiecare raportare. BNR propune ca raportările să privească codul de identificare al debitorului, codul situației speciale, suma datorată, suma restantă, codul serviciului datoriei și data scadenței.

Informațiile de risc bancar și cele despre fraudele cu carduri vor fi menținute în RCC, RCR, RGD și RFC pe o perioadă de șapte ani de la data înscrierii.

CRB este un centru de intermediere care gestionează în numele BNR informația de risc bancar pentru scopurile utilizatorilor, în condițiile păstrării secretului bancar. (Florin POPESCU)