De la un primar la alt primar poate fi un pas sau o prăpastie; de la un primar la același primar trebuie să fie tenacitate, seriozitate, hărnicie pentru că cei înșelați odată devin pradă ușoară unei alte iubiri.
Și într-un caz, ca și în celălalt, însă, manipularea poate divide alegătorul în două ființe deosebite: în omul măcinat de grijile personale, ca și în omul copleșit de perspective ireale, care îi sînt prezentate favorabil prin infinite mijloace: palavre în primul rînd, vorbe ușuratece, sentimentalisme care admit ceea ce rațiunea contestă și respinge, camuflarea adevărului, ilustrarea realizărilor sau acțiunilor de perspectivă prin concepte care conțin o mare doză de relativitate sau imagini neadecvate realității.
Acesta este lanțul manipulării. Un pas în hățișul vorbelor aromate cu substanțe excitante, al promisiunilor halucinante și alegătorul se va lăsa devorat de ele.
Cînd, însă, ingredientele amețitoare, minciunile își pierd și timpul, dar și spațiul, manipulatorul nu va mai putea rîde de nimeni și va rămîne singur. El nu va mai putea amăgi monotonia vieților alegătorilor săi pentru că modalitățile prin care aceștia au fost induși în eroare și-au revărsat acidul, devenind serbede, iar culorile s-au stins devenind terne.
Apare, astfel, frica de eșec; orgoliile, rănite, sînt rugina care veștejește demnitatea și descompun omul. Vine, inevitabil, cu o cruzime lipsită de orice control, clipa părăsirii puterii. Neputincios, primarul – plîngîndu-și singur de milă, cu o durere care erupe din sufletul său răvășit, multă vreme va simți fragilitata scăunașului de pe care a trebuit să se ridice spre a face loc altuia, așa cum un biet suferind simte, un timp, fantomatic, un picior ce i-a fost amputat.
Se va întoarce, învins, în lumea din care a venit, iar afișele lui electorale vor murdări și umilul coș în care au fost aruncate.
Aurel V. ZGHERAN
Lasă un răspuns