Inconștiența costă

Eduard ADAM

Coșmarul generat de inundațiile din acest an pare să nu se mai sfîrșească. în satul Furnicari, cîteva zeci de suflete au stat, imediat după ce locuințele le-au fost culcate la pămînt, în corturi. De vreo cîteva zile au rămas și fără acestea. Adăposturile improvizate fuseseră puse la dispoziție de Comitetul Județean pentru Situații de Urgență. Femei, copii, tineri sau bătrîni, toți au stat aici pînă a venit frigul. Cînd n-au mai rezistat nopțile la temperaturi mici, au abandonat și coturile. Acum, acei oameni, deloc puțini, s-au aciuat pe unde-au putut. Pe la rude, foști vecini sau cunoștințe. Iarna bate la ușă, abia acum au venit în județ materialele de construcții, iar perspectivele sînt de-a dreptul sumbre.

Nu neg că acești oameni sînt într-o situație limită. Așa este, însă în bună măsură și din vina lor. Ceea ce multă lume nu știe este că familiile din Furnicari despre care vorbim acum au mai fost inundate și în anii dinainte. încă de-atunci, tuturor celor care aveau case în zone inundabile li s-a cerut să accepte strămutarea în alte arii ferite de astfel de pericole. Li s-au dat și variante. Mi-aduc aminte că li s-au oferit bucăți de pămînt pe care să construiască. Mulți n-au făcut-o pentru că nu erau mulțumiți de zona unde era terenul. Alții au spus că din sumele ce urmau să le fie date de stat abia puteau ridica o cămăruță. Așa o fi, nu spun nu, însă era ceva mai bine decît să stea sub cerul liber.
La fel de bine îmi amintesc și că alții, deloc puțin, s-au împotrivit însăși ideii. Nu vroiau să audă de plecat din curtea lor, și pace! Degeaba li s-a spus că s-ar putea ca într-o bună zi să vină apele năvală peste ei. „Nu plecăm!”, au ținut-o sinistrații pe-a lor. Și iată în ce situație au ajuns.

Știu că ceea ce spun poate suna total lipsit de omenie, însă inconștiența costă. Nu poți să iei decizii doar de dragul de-a le lua. Atunci cînd e vorba de soarta ta și a familiei, e bine să te gîndești de două ori înainte să scapi porumbelul. Mai ales atunci cînd statul, care nu-i vinovat pînă la urmă că apele au dat pe-afară și-au ajuns în curtea ta, se angejează să te-ajute. Mult, puțin, e mai bine decît deloc. Poate că într-o bună zi o să învățăm și noi că nu poți construi pompieristic. Că e important să respecți niște reguli atunci cînd începi să-ți ridici o casă. Și să-ți iei măcar minime măsuri de precauție. Pentru că, orice s-ar spune, apele au culcat la pămînt în special locuințele făcute fără nici o noimă. Imobilele solide au rămas în picioare, chiar dacă a mai intrat apa prin ele. Asta ar trebui să le spună multe celor care acum nu văd decît efectele. S-a ajuns însă aici din anumite cauze. Iar ca să nu se mai repete istoria, e bine să începem chiar noi să le căutăm.onstrui pompieristic. Că e important să

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!