Ieri, „Ziarul Financiar”” a publicat o analiză referitoare la efectele economice ale degringoladei din învățământ. Chiar dacă rezultatele la examenul de Bacalaureat par a fi mai bune în acest an, rămân – totuși – aproape jumătate dintre absolvenți fără diploma de maturitate. Eșecul acestor aproximativ 78 de mii de elevi înseamnă o pierdere de peste un miliard de euro pentru România. Această sumă se repetă în fiecare an (în ultimul deceniu) și nu sunt semne că din 2014 vom asista la o creștere explozivă a procentului de promovabilitate. Miliardul acesta se referă la salariile profesorilor care s-au chinuit cu loazele indolente, la investițiile în clădiri, săli de sport și laboratoare aferente celor 78 de mii de chiulangii sau incapabili, la tot ce au consumat pe parcursul a patru ani de liceu.
La banii aceștia ar mai fi de adăugat plata șomajului pentru următoarele luni și cheltuielile pentru recalificare și orientare profesională (asta dacă vor dori să pună osul la treabă…). Sunt bani pe care cetățenii responsabili, cei care după puterea și pregătirea lor muncesc zi de zi și plătesc taxele pentru a susține o armată inutilă de necalificați.
Pe termen mediu și lung, efectele economice ale acestor ratări în educație sunt greu de cuantificat. Discutam cu un director dintr-o mare companie industrială. Căuta disperat ingineri adevărați (nu cu diplome cumpărate sau „combinate”), oameni tineri, cu chef de muncă și cu dorința de a-și construi o carieră profesională stabilă. În zadar! Absolvenții cu Bacalaureat preferă să se îndrepte către universitățile particulare, unde pot obține ușor o diplomă în „management”, „relații publice”, „studii politice”, „psihologie” sau „inginerie economică” (greu de înțeles o asemenea specializare!). Despre ingineri mecanici, electrotehniști sau automatiști abia dacă mai auzi!…
Și nu doar în ceea ce-i privește pe cei cu studii universitare avem probleme de orientare profesională.
Cine a încercat să găsească un sudor calificat, un lăcătuș adevărat sau un prelucrător prin așchiere priceput să citească un șubler sau să descâlcească un desen tehnic numai acela știe cât de rari sunt cei care onorează o MESERIE. Am devenit o țară de agenți comerciali, distribuitori de nimicuri și brokeri de asigurări. În locul halelor de producție avem depozite de acadele sau supermarketuri, adică spații pentru cheltuit bani. Care bani? Cine îi produce?
Pe listele cu rezultatele la Bacalaureat sunt doar elevii. În dreptul fiecăruia există niște note și – în final – un calificativ: „respins” sau „reușit”. Poate cinstit ar fi să existe și numele profesorului de la materia de examen, alături de numele diriginților. Iar lângă numele candidatului să scrie și „fiul lui… și al…” pentru a avea o imagine completă a complexului de responsabilități. Loazele „native”, derbedeii trebuie să fie excepții. Nu este posibil ca sute de mii de elevi dintr-o promoție să sufere de indolență cronică, să urmărească doar să copieze și să-și cumpere diplomele. Tinerii aceștia au ajuns să gândească așa pentru că nici părinții, nici profesorii, nici alte autorități morale sau administrative nu și-au făcut datoria până la capăt. Ratarea lor este ratarea unei întregi societăți și dovada că sistemul trebuie modificat din temelii. Altfel, indolența ne va costa, în continuare, miliarde euro anual.
Ștefan RADU

Opinii & Comentarii Cititori
0Nu există încă opinii la acest articol.
Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.