~5 min lectură 0 comentarii

Îngrijorător: sinuciderea, a patra cauză de deces în categoria 15-29 de ani. Iată care sunt simptomele depresiei în rândul adolescenților

Andra Juverdeanu

Sănătatea mintală reprezintă o componentă fundamentală a sănătăţii individuale și a „stării de bine”, descriind nu numai absența bolii, ci și capacitatea unui individ de a se integra cu succes în viața familială, socială și profesională. Aceasta afectează modul în care gândim, simțim și acționăm. De asemenea, ea ajută la modalitatea în care gestionăm stresul, relaționăm cu ceilalți și facem alegeri. Spre deosebire de afecțiunile somatice, identificarea și intervenția timpurie în cazul tulburărilor neuropsihice sunt mai dificile din cauza unor factori precum natura subiectivă a acuzelor și teama stigmatizării.

Sănătatea mintală este un lucru vital și ne afectează viața în multe feluri. Ne permite să funcționăm și să prosperăm ca indivizi, membri ai familiei și ai comunității. Ne ajută să facem față stresului și să ne adaptăm la schimbare. Ne permite să construim relații sănătoase și să ne conectăm cu alți oameni. Ne sprijină în procesul de învățare și ne ajută să lucrăm productiv.

Tulburarea depresivă majoră la copii şi adolescenţi este adesea subdiagnosticată

Tulburarea depresivă majoră este una dintre cele mai frecvente tulburări psihiatrice ale copilăriei și adolescenței, dar din cauza variației simptomelor privind criteriile de diagnostic, această tulburare este adesea nerecunoscută și netratată.

Tulburarea depresivă majoră la copii şi adolescenţi este adesea subdiagnosticată, doar 50% dintre cazuri sunt diagnosticate înainte de a ajunge la vârsta adultă. Este o afecţiune comună, cronică, recurentă și debilitantă, care conduce la afectarea funcționării din punct de vedere educațional, profesional și social.

O treime dintre adolescenții care se prezintă la medicul de familie prezintă o tulburare emoțională, iar 14% sunt diagnosticaţi cu depresie. Pe parcursul vieții, dacă o persoană are o problemă de sănătate mintală, gândirea, dispoziția și comportamentul acesteia pot fi afectate.

La nivel global, unul din șapte tineri cu vârsta între 10-19 ani se confruntă cu o tulburare mintală, reprezentând 13% din povara globală a bolii la această grupă de vârstă.

Depresia și anxietatea, principalele cauze de îmbolnăvire în rândul adolescenților

Depresia, anxietatea și tulburările de comportament sunt printre principalele cauze de îmbolnăvire și dizabilitate în rândul adolescenților. Sinuciderea este a patra cauză de deces în rândul tinerilor de 15-29 de ani.

Depresia afectează aproximativ 2,5% dintre copii și 8,3% dintre adolescenți, în regiunea europeană a OMS. De asemenea, se estimeaza ca 30% dintre adolescenți prezinta simptome subclinice de depresie.

Un raport al UNICEF din 2021 arată că aproape unul din cinci băieți europeni cu vârsta între 15 și 19 ani suferă de tulburări mintale, urmat de mai mult de 16% dintre fetele de aceeași vârstă. Nouă milioane de adolescenți din Europa (cu vârste cuprinse între 10 și 19 ani) trăiesc cu tulburări mintale, anxietatea și depresia reprezentând mai mult de jumătate din toate cazurile.

În România, potrivit unui raport al UNICEF, aproape 33% dintre adolescenții români cu vârste cuprinse între 11 și 15 ani au prezentat stări de tristețe de mai multe ori într-o săptămână, comparativ cu 13% în medie, în cele 45 de țări incluse într-un studiu al Organizației Mondiale a Sănătății. Într-un studiu realizat în România în anul 2020, pe 10.114 adolescenți din toate județele țării (vârsta medie 17 ani), 48,9% dintre ei au avut cel puțin o dată gânduri de suicid, 27,1% erau triști mai tot timpul, iar 21,5% s-au simțit depresivi în ultimele șase luni. Într-un alt studiu comparativ se sublinia faptul că rata suicidului în România la adolescenții sub 15 ani este mai mare decât media europeană.

Campanie de promovare a sănătății mintale

Tema campaniei de anul acesta este : Sănătatea mintală – Depresia la adolescenți și se desfășoară sub sloganul „Nu lăsa depresia să-ți controleze viața! Sănătatea ta mintală contează!”

Scopul campaniei: creșterea nivelului de informare și conștientizare a adolescenților și aparținătorilor acestora, privind problematica sănătății mintale (depresiei). Grupul țintă ale campaniei: ADOLESCENȚII și părinții acestora.

Obiectivele campaniei:

  • informarea privind importanța identificării și intervenției timpurii în cazul tulburărilor mintale (depresiei);
  • o mai buna înţelegere a impactului tulburărilor mintale asupra vieţii oamenilor;
  • creșterea accesului la informații cu scopul îmbunătățirii îngrijirilor și a eliminarii stigmatizării persoanelor cu tulburări mintale (depresie).

Când ne simțim bine mental, putem fi productivi, ne putem bucura de timpul liber și putem contribui activ în comunitatea din care facem parte. Deși tulburările mintale sunt frecvente, există modalități eficiente de tratament. Persoanele cu probleme de sănătate mintală se pot vindeca complet sau își pot îmbunătăți eficent simptomele și astfel să facă față tensiunilor, stresului, evenimentelor triste și nereușitelor ce pot apărea pe parcursul vieții. Totodată, îi ajută să fie flexibili și să se poată adapta la situații noi apărute, să aibă un sentiment de mulțumire și încredere în sine. (sursa: comunicat de presă)

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.