Instalatorul, mașinistul și fochistul Gheorghiță, actor la „Bacovia”

– Gheorghiță Trandafir este mașinist la Teatrul Municipal „Bacovia” și a debutat în rolul lui Armand, în spectacolul „Aurora Română” – instalator la bază, i s-a oferit șansa de a juca pe scenă și a acceptat imediat – a învățat chiar „Marseilleza” după Youtube, transformîndu-și casa în scena unui spectacol de karaoke

Ștefan POPA

Ultima premieră de la Teatrul Municipal „Bacovia”, de duminică, spectacolul „Aurora Română”, a adus pe scena băcăuană, pentru prima oară, un nou aspirant la arta actoricească. Din culisele teatrului, mașinist și fochist, pe scenă a urcat pentru cîteva replici, spuse însă cu suflet, Gheorghiță Trandafir. El are 30 de ani și lucrează la Teatrul „Bacovia” de cinci ani. A fost angajat chiar pe 1 octombrie 2007, iar la cinci ani de la angajare a primit și primul lui rol într-un spectacol.

„Am fost angajat ca mașinist și fochist clasă C. La bază, meseria mea este de instalator tehnico-sanitar. Nu am jucat niciodată într-o piesă de teatru, nici măcar cînd eram la școală. Acum am primit rolul lui Armand, un chelner venit de pe malurile Senei pe malurile Dîmboviței, în București”, ne-a mărturisit Gheorghiță. Șansa i-a dat-o regizorul Dumitru Lazăr Fulga. „Într-o zi, domnul Fulga stătea și se uita la mine. Mi-a zis că are ceva pentru mine care îmi va plăcea. Că o să intru într-un spectacol și că totul va fi foarte frumos. Se întîmpla prin iunie. Am acceptat imediat. M-a ajutat foarte mult să intru în rol și faptul că am fost plecat la muncă în Franța”, mai povestește novicele actor.

A învățat „Marseilleza” după Youtube

Odată ce a acceptat rolul, Gheorghiță a trecut la repetiții, la foc automat, timp de o lună și jumătate. A aflat că trebuie să și cînte în spectacol.

„Pe la începutul piesei, trebuia să cînt din spatele decorurilor „Marseilleza”, împreună cu doamna Corina Goranda. Ea m-a ajutat foarte mult să prind ritmul, să îmi înving emoția, pentru că, recunosc, nu mă pot lăuda cu vocea mea deloc. La început nici nu am vrut să cînt, dar apoi m-am ambiționat și am învățat. Cînd ajungeam acasă puneam „Marseilleza” pe Youtube și făceam un adevărat karaoke, așa că pînă la urmă am scos-o la capăt și cu melodia”, mai spune Gheorghiță.

Apropierea premierei a sporit și emoțiile pentru mașinistul teatrului. Apogeul l-a atins la avanpremieră, cînd în sală a fost și familia lui. În schimb, la premieră a uitat de trac și a încercat să dea ce are mai bun în el din talentul actoricesc. „Doamna Corina Goranda și colegii de la teatru m-au ajutat foarte mult să trec peste emoții. Îmi spuneau mereu că am să văd că totul va fi bine, să stau liniștit. Și așa a fost. La un moment dat, mă gîndeam să joc fără ochelarii de vedere ca să nu văd sala și să am emoții, dar domnul Fulga a decis să apar cu ochelarii”, ne mai povestește „Armand”.

„Armănduță”, în familie

Familia a fost alături de el. Cei dragi au fost la avanpremieră, iar fiul cel mare la premieră. „Soția nu m-a crezut că am să joc pînă nu m-am dus acasă cu rolul și repetam replicile. Fiul meu cel mic, Ștefan, mi-a zis că o să vină special la teatru să facă mișto de mine. Au crezut că glumesc, dar cînd au venit la spectacol le-a plăcut. După premieră, soția îmi spune prin casă „Armănduță”! Mi-a plăcut această experiență de pe scenă și sincer mi-aș dori să o repet”, a precizat Gheorghiță Trandafir.