Insula Creta este locul unde Zeus a recurs la unul dintre numeroasele sale siretlicuri pentru a avea progenituri cu pamintene, iar mitul in care Zeus travestit in taur a rapit-o pe printesa Europa, fiica regelui fenician Aghenor, este unul de un erotism aparte.
Avionul cursei Bucuresti – „Iraklion” (Heraklion) lasase in urma Atena. Citeva scame de nori se profilau pe cer, mult mai jos. Prin hublou, jur – imprejur, se zareau insulele Arhipelagului Ciclade, parca inscrise intr-un cerc, de unde si denumirea: „kiklos” inseamna „cerc”.
…Comandantul echipajului aeronavei a anuntat in greaca si engleza: „La stinga se poate vedea insula denumita oficial Tira. Denumirea Santorini a fost data in evul mediu, dupa numele Sfintei Irina din Salonic, care a decedat pe aceasta insula in anul 304”. Imediat, Sofistoc Albanoapte a redevenit ghid:
– Cu cei 8305,7 kilometri patrati, Insula Creta este a cincea ca suprafata in Marea Mediterana. Situata in bazinul oriental al Marii Mediterane, ea este marginita la nord de Marea Cretei, iar la sud de Marea Libiei. Insula are o lungimea de 257 kilometri si latimea cuprinsa intre 12 si 61 kilometri. Litoralul se intinde pe 1046 kilometri.
– Insula Creta este si locul unde Zeus a adus-o pe Europa, dupa ce a rapit-o din Fenicia, a venit rindul profesorului Apostrof Gramaticu sa fie ghid.
– Ajutati-ne sa ne reamintim mitul, am sugerat eu.
– Zeus, dupa ce a avut progenituri cu zeite, a dorit sa aiba relatii amoroase si cu pamintene. Una dintre acestea a fost Europa, fiica regelui fenician Aghenor si a sotiei sale, Telefasa. Pentru a se apropia de ea, Zeus a folosit un siretlic: s-a transformat intr-un taur alb si s-a asezat la picioarele Europei. Printesa a prins curaj si s-a urcat pe spinarea taurului. Imediat acesta a intrat in mare si a inotat rapid pina la tarmul Cretei. De aici incolo, mitul continua in doua variante. Astfel, la umbra unui platan, Europa a acceptat propunerea taurului de a o fecunda, drept care ea a intrat in pintecele unei vaci. De atunci, acestor copaci nu le mai cad frunzele deoarece au acoperit dragostea unui zeu. Cea de a doua varianta este mentionata de Alexandru Mitru in „Legendele Olimpului”.
– Tocmai am deschis cartea la paragraful respectiv, a intervenit studentul, pot sa-l citesc?
– Ar fi util pentru noi toti, a acceptat filologul.
– „Zeus isi duce prada si o lasa la poalele unui stejar. Apoi dispare ca prin farmec. Nu trece mult timp si se iveste, acolo, sub copac, un tinar (…) Dar, tinarul acela era tot Zeus. Isi luase alta infatisare, numai si numai ca sa insele pe copila feniciana (…) Tirziu, tirziu, spre dimineata, trezindu-se din somn, Europa vede ca a fost parasita de tinarul care spunea ca este regele insulei (…) Europa i-a nascut lui Zeus doi fii vestiti. Unul, Minos, va fi regele Cretei, iar celalalt, Radanante, judecator al mortilor ajunsi in Hades”.
– Ar mai fi de spus ca Zeus, in semn de rasplata pentru ca Europa i-a daruit progenituri, a hotarit ca numele ei sa fie purtat de un continent, a continuat istoricul Acribion Tocilescu.
– Care varianta a mitului credeti ca este valabila, cea cu platanul sau cea cu stejarul? am pus eu capat inceputului unei intreceri gnoseologice.
– In Creta cresc stejari? a raspuns printr-o intrebare Sofistoc Albanoapte.
– Nu cresc, a raspuns profesorul de filologie.
– Atunci, printr-un rationament simplu, varianta cu platani este mai plauzibila, in plus, ea fiind mai apropiata de spiritul zoo – erotic al mitologiei grecesti, a concluzionat studentul.
Doru CIUCESCU
Lasă un răspuns