~8 min lectură 15 comentarii

INTERVIU. Interzicerea „păcănelelor” în Bacău stârnește dezbateri. „Fenomenul nu dispare, ci se mută în online sau, mai grav, în zona neagră”

Redacția Ziarul de Bacău

Jocurile de noroc, în special segmentul cunoscut popular drept „păcănele”, reprezintă una dintre cele mai controversate, dar și căutate industrii din România. În timp ce o parte a opiniei publice susține înăsprirea regulilor sau chiar interzicerea acestor activități, alții atrag atenția că fenomenul nu poate fi eliminat, ci doar mutat dintr-o zonă în alta.

În contextul numeroaselor dezbateri din spațiul public și al inițiativelor legislative aflate în discuție la nivel local, am considerat oportun să aflăm perspectiva unui antreprenor cu peste 30 de ani de experiență în domeniu. Dacă noile măsuri ar aduce beneficii reale dar, mai ales, dacă pot reduce cu adevărat fenomenul jocurilor de noroc, aflăm din interviul de mai jos, acordat de Gheorghe Acatrinei, administrator al unei firme de profil, dar și reprezentant al administratorilor din domeniu, din județul Bacău.

Reporter: În această perioadă se discută intens despre fenomenul jocurilor de noroc. Pentru mulți pare o temă relativ nouă. De fapt, de când datează acest domeniu și de ce a devenit acum atât de dezbătut?

Gheorghe Acatrinei, antreprenor: Nevoia de divertisment și de emoție este prezentă în rîndul oamenilor încă din cele mai vechi timpuri. De la zarurile din antichitate până la jocurile digitale de astăzi, au existat mereu forme prin care oamenii și-au satisfăcut aceste impulsuri. Diferența este că, în prezent, subiectul a devenit unul puternic politizat. Este o temă care prinde foarte bine în discursul public – ideea de „protejare a cetățeanului” și a bugetului acestuia. În realitate, însă, lucrurile sunt mult mai nuanțate.

Considerați că închiderea sălilor de jocuri va reduce fenomenul?

Nu. Fenomenul nu dispare, ci se mută. Dacă interzici un comportament într-un anumit spațiu, nu înseamnă că el încetează. Un exemplu simplu: dacă un fumător nu poate fuma într-un anumit loc, va face acest lucru în altă parte, nu va renunța. La fel se întâmplă și în această industrie. Închiderea spațiilor autorizate va împinge o parte dintre jucători către mediul online sau, mai grav, către zona neagră, unde controlul este inexistent.

Spuneați că domeniul este deja puternic reglementat. Cum funcționează, concret, acest control?

Activitatea este autorizată și monitorizată de Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN). În sălile fizice există reguli stricte: accesul minorilor este interzis, persoanele autoexcluse sunt identificate, iar activitatea este monitorizată prin sisteme dedicate. Practic, există un control real. Dacă aceste activități se mută în online, verificarea devine mult mai dificilă. Știm cu toții cât de ușor pot fi ocolite restricțiile de vârstă în mediul digital.

Așadar, considerați că măsurile propuse afectează în principal operatorii din zona fizică?

Evident. Se creează impresia că se combate fenomenul, dar, în realitate, acesta va rămâne activ. Jucătorii nu dispar, ci vor migra către mediul online, iar marii operatori – pe care îi vedem promovați constant prin campanii cu bugete foarte mari – vor avea de câștigat.

În schimb, operatorii locali vor fi cei afectați direct. Vorbim despre firme care oferă locuri de muncă și contribuie la bugetul de stat, dar care, în aceste condiții, vor fi nevoite să își închidă activitatea. Asta înseamnă concedieri, pierderi de venituri fiscale și un impact economic local real.

Mai mult decât atât, efectele se vor vedea și în plan urban. Există deja numeroase spații comerciale goale în Bacău, ca urmare a închiderii altor afaceri. În mod cert, numărul acestora va crește în perioada următoare, dacă astfel de măsuri vor fi aplicate.

Ați menționat contribuțiile la buget. Care este, în realitate, impactul financiar al acestui sector?

Costurile sunt foarte ridicate. Un singur aparat generează aproximativ 9.000 de euro anual către stat, indiferent dacă produce sau nu venit. La 100 de aparate vorbim de 900.000 de euro pe an. Dacă adăugăm salarii, chirii și mentenanță, depășim ușor un milion de euro anual – bani care ajung în economie și la bugetul de stat. În plus, taxele au crescut semnificativ în ultimii ani. De exemplu, taxa de licență a crescut de la 10.000 de euro, în 2019, la 150.000 de euro în prezent, fiind aceeași atât pentru firme mici, cât și pentru operatori foarte mari. Pentru o companie mică este o presiune uriașă, în timp ce pentru o multinațională este mult mai ușor de suportat.

La nivel local, autoritățile pot decide asupra funcționării acestor activități. Cum vedeți inițiativa de interzicere a sălilor de jocuri în municipiu?

Din perspectiva autorităților locale, nu există un beneficiu direct semnificativ, deoarece majoritatea taxelor merg la bugetul de stat. În acest context, interzicerea devine o decizie simplă, cu impact de imagine. S-a discutat inclusiv despre relocarea în afara orașului, însă legislația actuală nu permite acest lucru, deci vorbim mai degrabă despre o soluție teoretică.

Există totuși soluții prin care și bugetul local ar putea beneficia de venituri suplimentare prin aprobarea acestui tip de activitate?

Da. O variantă ar fi introducerea unei taxe locale de autorizare, similară celor din alte domenii, cum ar fi alimentația publică. În plus, se pot impune reguli stricte privind vizibilitatea: fără reclame agresive, fără firme luminoase, fără promovare excesivă. Astfel, ar exista și venituri locale, dar și o protecție mai bună a populației.

Criticii spun că aceste activități generează dependență și probleme sociale. Cum le răspundeți acestora?

Orice exces poate deveni problematic. Acest lucru este valabil nu doar pentru jocuri de noroc, ci și pentru alcool, tutun, zahăr, suplimente alimentare sau alte produse. Dar aceste domenii sunt tratate diferit. Discuția ar trebui să fie una echilibrată, bazată pe măsuri reale de prevenție, nu doar pe interdicții care mută problema dintr-o zonă în alta.

Dependența există, totuși. Ce măsuri sunt prevăzute pentru prevenire și tratament?

Într-adevăr, există o categorie de jucători care depășesc limita și ajung să se confrunte cu această problemă. Tocmai de aceea, legislația prevede taxe suplimentare dedicate prevenirii și combaterii dependenței. La nivel național sunt autorizate aproximativ 40.000 de aparate slot-machine, iar pentru fiecare aparat se plătește anual o taxă de viciu de 1.000 de euro și o taxă pentru joc responsabil de 500 de euro. Vorbim, așadar, despre sume foarte mari colectate în fiecare an cu destinație clară – finanțarea programelor de prevenție și tratament.

Din păcate, aceste fonduri nu sunt încă valorificate la nivelul așteptărilor iar infrastructura de sprijin pentru persoanele afectate rămâne insuficient dezvoltată. În acest context, este legitim să ne întrebăm dacă soluția este închiderea spațiilor autorizate sau utilizarea eficientă a resurselor deja existente pentru a trata problema în mod real.

Având în vedere experiența dumneavoastră de peste 30 de ani în domeniu, cum vedeți aplicarea unei soluții echilibrată?

Dacă se dorește cu adevărat reducerea fenomenului, atunci abordarea ar trebui să fie una unitară – inclusiv în ceea ce privește mediul online și alte forme de jocuri. În forma actuală, măsurile propuse afectează în principal operatorii mici, locali, în timp ce marii jucători își consolidează poziția. O soluție echilibrată ar însemna reglementare coerentă, control eficient și tratament egal pentru toți actorii din piață, fie că vorbim despre păcănele, jocuri online sau loterie.

Care este impresia dumneavoastră după dezbaterea organizată de Primăria Municipiului Bacău privind interzicerea activităților de jocuri de noroc în locații fizice?

Impresia mea este că această dezbatere a fost organizată mai degrabă pentru a bifa o etapă procedurală decât pentru a genera un dialog real. Am remarcat faptul că în sală nu au fost prezenți cetățeni fără legătură directă cu domeniul, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la interesul real al publicului larg față de acest subiect.

Din perspectiva mea, acest lucru arată că percepția generală de respingere totală a sectorului nu este chiar atât de clar conturată în rândul populației. Lipsa unei participări diverse sugerează mai degrabă indiferență sau o informare insuficientă, decât o opoziție fermă și generalizată.

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

15
Exprimă-ți opinia civilizat
  1. C
    Cosmin
    25 martie 2026, 05:47
    0

    In voi mai aveti vreun gram de umanitate s.au v.ati vandut cu totul?
    Sa fie inchise!
    Publicul larg vrea redxhub premimum in loc de televiziunea nationala … facem o dezbatere?

  2. j
    junku
    25 martie 2026, 05:57
    0

    Fenomenul poate ca nu dispare dar se limiteaza drastic, si asta nu e de neglijat.

  3. D
    Daniela
    25 martie 2026, 06:11
    0

    Protejarea locurilor de muncă și adoptarea unor soluții reale în privința sălilor de jocuri de noroc
    Noi, semnatarii acestei petiții – angajați, familii ale angajaților și cetățeni preocupați de impactul social al deciziilor publice – dorim să atragem atenția asupra consecințelor pe care închiderea totală a sălilor de jocuri de noroc le-ar avea asupra miilor de oameni care lucrează în acest domeniu.
    În spatele acestor săli există oameni reali: operatori, casieri, personal de pază, tehnicieni, personal de curățenie și mulți alți angajați care își câștigă existența în mod legal și plătesc taxe și impozite la stat. Pentru foarte mulți dintre ei, acest loc de muncă reprezintă singura sursă stabilă de venit. Închiderea bruscă a acestor activități ar însemna pierderea locului de muncă pentru mii de familii și creșterea șomajului în numeroase comunități.
    În același timp, trebuie recunoscut faptul că problema dependenței de jocuri de noroc este una reală și serioasă. Totuși, interzicerea completă a sălilor fizice nu rezolvă problema, ci riscă doar să o mute în mediul online sau chiar în zona pieței negre, unde controlul autorităților este mult mai dificil. În mediul online, accesul este mult mai rapid și mai puțin controlat, iar în cazul activităților ilegale nu mai există niciun fel de protecție pentru jucători.
    Sălile fizice funcționează în baza unor licențe, sunt supuse controalelor autorităților și respectă reguli clare privind accesul și funcționarea. În locul unei interdicții totale, considerăm că o soluție mai echilibrată ar fi îmbunătățirea reglementărilor, măsuri mai stricte de control, programe de prevenție și educație privind jocul responsabil.
    Prin această petiție solicităm autorităților să ia în considerare și perspectiva angajaților din acest domeniu și să analizeze cu atenție impactul social și economic al unor decizii radicale. Credem că soluțiile reale trebuie să protejeze atât societatea, cât și locurile de muncă ale oamenilor care își desfășoară activitatea legal.
    Cerem ca orice măsură privind industria jocurilor de noroc să fie adoptată în urma unui dialog real cu toate părțile implicate, inclusiv cu reprezentanții angajaților.
    Respectarea legii, protejarea locurilor de muncă și găsirea unor soluții eficiente pentru combaterea dependenței trebuie să meargă împreună, nu una împotriva celeilalte

  4. M
    Marius
    25 martie 2026, 06:27
    0

    Daniela draga, sunt locuri de munca in prostie pentru tineretul angajat la aceste pacanele! Si apoi despre situatia tragica a celor care pierd o multime de bani acolo… ca fost dependent am apelat de o multime de ori la sefele de sala sa-mi dee foaia pentru autoexcludere si niciodata nu le aveau sau imi spuneau ca daca aude sefu le da afara. Am trimis la Bucuresti cerere de autoexcludere care sa aprobat dupa 6 LUNI!!!! timp in care am pierdut o multime de bani. Acum sunt fericit ca nu pot intra cu toate ca unele sali m-ar primi.
    Asa ca sa se inchida toate! Sunt prea prea prea multe!

    1. G
      Gica Contra
      25 martie 2026, 07:11 răspuns pentru @Marius
      0

      Deci daca ai o problema, n-are voie nimeni ! Egocentrism dus la extrem! Eu sunt diabetic, vreau ca sa nu se mai comercializeze produse care contin zahar! Chiar ganditi cand vorbiti?

  5. a
    ana
    25 martie 2026, 07:12
    0

    Cei care au patima jocurilor o vor avea în continuare. Însă, cei la început de drum nu vor fi tentați să intre (la început de plictiseală), să stea și să joace în stabilimente de acest fel, deoarece acestea nu ar mai exista în oraș. Fiți fără grijă, proprietari de păcănele, politicianul român nu vă va închide, deoarece vrea impozitele voastre, nedând doi bani pe nenorociții dependenți!

    1. p
      politico
      26 martie 2026, 05:28 răspuns pentru @ana
      0

      nu numai impozitele le vor politicienii ci, mai ales, spaga.

  6. N
    Nicu
    25 martie 2026, 07:47
    0

    Aceste păcănele fac dor rău, nimic bun.
    Trebuiesc scoase toate din oraș, iar angajații vor găsi alte locuri de muncă, făcând ceva util.

  7. B
    BurningHot
    25 martie 2026, 09:39
    0

    Interviul asta e dat pentru aia care nu joaca sau care nu au jucat in viata lor la cazino.

    Se incearca o consolidare a imaginii prin niste tertipuri de manipulare grosolane. Nu poti ascunde dependenta si suferinta unor oameni dupa impozite taxe si salarii.

    Comparatia cu alte vicii este deplasata dat fiind sistemul psiho-emotional ce alimenteaza aceasta adictie. Ce se intampla pe ecranele dintr-un slot machine este o simbioza intre tehnici de manipulare la nivel cerebral si matematica, nu este vorba de noroc in nici o secunda a apasarii acelui buton de spin.

    Se mentioneaza ca doar „o parte” din jucatori au probleme, dar realist vorbind acea parte constituie aproximativ 95% din totalul jucatorilor.

    Domnul administrator ar trebui sa se reprofileze in alt domeniu, sau sa se mute in alt oras sau online. 30 de ani sunt suficienti daca nu care cumva si-a jucat salariul/dividendele si dansul.

    Am pierdut sume colosale, nu exista nici o distractie in ce se intampla acolo. E pura disperare sa incerci sa mai recuperezi macar ceva…nu poti pleca cu gandul ca ai pierdut o avere in cateva minute. Te imprumuti in disperarea de a recupera si din momentul ala incepe haosul.

    Doar cat am vazut imaginile cu pacanelele si mi-a venit instictiv sa ma duc sa joc. Norocul meu e ca m-am autoexclus de la ONJN atat online cat si fizic.

    Poate daca erai jucator, tu care ai postat articolul asta, nici nu mai avea ce cauta aici acest articol.

  8. Z
    Zambuccian Pandemie
    25 martie 2026, 09:48
    0

    Articol PUBLICITAR. Ca atare, nici nu l-am citit. Nu am jucat decat la pariuri online, pe tenis, la care ma pricep chair foarte bine. Si pe fotbal. Sume mici, ca sa vad cum sta treaba. Dupa circa o jumatate de an, eram in pierdere cu vreo cateva sute de lei.
    Am decis frumos sa ma retrag si cu asta, basta.
    Apropos, fumez cand vreau si cat vreau. Adica azi pot fuma un pachet si mai bine, dupa care fara sa ma consum deloc, pot sa stau o saptamana fara tigara si nici nu ma gandesc la tigari, fumat sau baut cafea ori alcool. Pot sa fumez, cand sunt in concediu, in fiecare zi, cate un pachet, iar cand vin acasa, nu ma intereseaza deloc tigarile, decat atunci cand ies la o terasa sau facem o petrecere in gradina la noi.
    Dependenta sau independenta tin de INTELIGENTA. Daca stii sa iti impui singur niste principii, creierul le respecta by default. Adictia la pacanele este un atribut specific celor putintei la minte. Asadar, eu nu le-as interzice. Cine vad ca intra in asemenea stabiliment este clar si indubitabil, prost.

  9. R
    Razvan
    25 martie 2026, 14:09
    0

    Propunere de Reformă Urbană: Relocarea Sălilor de Jocuri în Bacău
    Introducere: Lecția trecutului
    Vă amintiți perioada în care trotuarele și parcările din Bacău erau blocate de mașini scoase la vânzare? Problema nu a fost rezolvată prin interzicerea vânzării de mașini, ci prin reglementare inteligentă: crearea parcurilor auto la periferie. Orașul s-a eliberat, iar afacerile au continuat într-un cadru organizat. Aceeași strategie trebuie aplicată astăzi industriei jocurilor de noroc.

    Conceptul: „Districtul de Divertisment” (Zona Poligonului – Sărata)
    În loc de o interdicție totală, care alimentează piața neagră, propunem relocarea tuturor sălilor de jocuri și a amaneturilor adiacente într-o zonă dedicată, controlată, aflată la periferia orașului. Primăria deține terenuri în zona străzii Poligonului spre Sărata, care pot fi transformate într-un hub economic specializat.

    Argumente Rationale și Avantaje
    1. Siguranța și ordinea publică

    Monitorizare centralizată: Este mult mai ușor pentru Jandarmerie și Poliție să patruleze și să intervină într-un singur punct strategic decât să gestioneze incidente dispersate în toate cartierele orașului.

    Liniștea cetățenilor: Scandalurile nocturne, poluarea fonică și aglomerația din zonele rezidențiale dispar definitiv.

    2. Descurajarea adicției prin distanțare

    Barieră psihologică: Impulsul de moment („păcănelele de la scara blocului”) este eliminat. Distanța fizică acționează ca un filtru; cine dorește cu adevărat să joace va face un efort (Uber/Bolt), dar jucătorul ocazional sau minorul nu va mai avea tentația sub ochi.

    3. Protecție economică și socială

    Menținerea veniturilor: Statul și bugetul local continuă să încaseze taxele de licențiere și impozitele, iar locurile de muncă ale angajaților din domeniu sunt protejate.

    Prevenirea pieței negre: Interzicerea totală duce inevitabil la jocuri de noroc clandestine („underground”), unde nu există nicio protecție pentru jucători și nicio taxă încasată.

    4. Combaterea migrației către Online

    Dacă închidem tot, banii pleacă instantaneu în cazinouri online (adesea cu sedii în paradisuri fiscale). Prin oferirea unei locații fizice reglementate la marginea orașului, păstrăm controlul asupra fenomenului și menținem fluxul financiar în economia locală.

    Concluzie
    Democrația înseamnă libertate de alegere, dar și responsabilitate administrativă. Nu trebuie să distrugem o industrie, ci să o scoatem din spațiul vital al familiilor și al copiilor noștri. Mutarea cazinourilor la periferie este soluția de mijloc care împacă liniștea socială cu realitatea economică.

    1. G
      Gica Contra
      26 martie 2026, 06:55 răspuns pentru @Razvan
      0

      Corect!

    2. J
      JUGARU CRISTIAN
      26 martie 2026, 13:50 răspuns pentru @Razvan
      0

      corect

  10. L
    Lucian
    26 martie 2026, 06:17
    0

    „Nevoia de divertisment și emoție dezvoltați-o în cultură, domeniu care, și așa este cu un picior în groapă. Lăsați populismele consumatorilor de extasy, deoarece, convergența pshihanalitică a emisferei cerebrale stângi doar în acea direcție se canalizează.

  11. r
    rien ne va plus
    27 martie 2026, 15:43
    0

    Dar cum protejam populatia de dependentii de retele sociale (in special de Farce Book) a caror ocupatie este „politica”?
    Ma refer aici la unii politruci/activisti de partid/propagandisti de partid care pare ca sunt intr-o campanie electorala perpetuua si desantata.Transformati in „filosofi de Farce Book” transmit populatiei tot felul de idei aparent benefice pentru comunitate iar daca sunt contrazisi de cetatenii obisnuiti invoca tot felul de inamici imaginari, nevazuti,”mercenari”,etc.(semn al afectarii sanatatii mentale).
    Mai mult nu raman la acest stadiu se transforma in actori(amatori)de ocazie in filmulete pe Farce Book unde ne transmit „mesajul benefic” prin scris la prompter.
    Asadar sa ne gandim la niste masuri de ajutor si pentru acesti dependenti de retele sociale.Poate niste controale psihiatrice mai riguroase si frecvente ar fi de ajutor pentru acest tip de dependenta despre care se spune ca provoaca”prajirea creierelor”.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.