Dan POPA
E toamnă, anotimpul care ne predispune să-l citim pe Bacovia. Pentru că starea lui de spirit rezonează cu a unora dintre noi, măcar o lună-două pe an. Am luat, deci, un volum cu versurile lui Bacovia. Recitindu-le, am remarcat că destul de multe se pot grupa în jurul a trei idei:
1. Ideea viziunii negative asupra propriei persoane, ceea ce am putea exprima prin formula curentă „Nu sînt la înălțime”. Bacovia este un autor care se autocenzurează nu o dată. Îi mulțumesc domnului profesor Constantin Călin, autor al unei monografii Bacovia, ca și al unui articol bogat documentat, apărut într-un număr anterior al ziarului, că mi-a atras atenția asupra acestui aspect. Bacovia este un perpetuu nemulțumit de lume, de sine și de ceea ce scrie, cu toate că, de fapt, reușește să scrie într-un mod magistral. Ca de pe o culme a nemulțumirii, poetul își scrie autoepitaful următor: „Aici sunt eu,/ Un solitar,/ Ce-am rîs amar/ Și-am plîns mereu./ Cu-al meu aspect/ Făcea să mor,/ Căci tuturor/ Păream suspect”. (Epitaf, vol. „Cu voi”).
2. Ideea viziunii negative asupra lumii: „Lumea este dură și nedreaptă”: „Liceu, – cimitir/ Al tinereții mele -/ Pedanți profesorii/ Și examene grele …/Liceu, – cimitir/Al tinereții mele -/ În lume m-ai dat/ În vîltorile grele,/ Atît de blazat” (…). (Liceu, vol. „Cu voi”)
3. Ideea viziunii negative asupra viitorului: „Pe mine și pe cei dragi nu ne așteaptă lucruri bune în viitor”: „Și visul apune/ În negrul destin (…)/ Și vremuri mai bune/ Nu vin, nu mai vin,/ Și nici mîngîieri…”. ( Piano, vol. „Cu voi”)
Această triplă viziune negativă asupra propriei persoane, a lumii și viitorului este cunoscută sub numele de „triada depresivă” și este înmănuncherea de simptome pe care psihiatrul american A.T. Beck a constatat-o la persoanele suferind de o depresie puternică.
A fost Bacovia un ins cu o personalitate depresivă ? În orice caz, stimați cititori, dacă simțiți că vi se învîrt gîndurile în jurul celor trei idei de mai sus, acestea pot fi simptomele unei depresii sau, de ce nu, ale celebrității care vă paște. Multe dintre depresii sînt sezoniere, se produc la schimbarea anotimpului. Unele trec de la sine, altele cu tratament medical adecvat. Oricum ar fi, nu le lăsați să vă vină de hac.
Dacă lumina pălește, a venit toamna. Cu ploi, cu frig, cu vînt, cu poezie. Și cu aduceri-aminte din Bacovia. Primiți-o cum se cuvine, dar n-o lăsați să-și facă chiar toate mendrele cu dumneavoastră!
Lasă un răspuns