Multe dintre traditiile stravechi din perioada Pastelui se regasesc la gospodarii din judet. Si la ei gasim asocierea sarbatorii pascale cu imaginea iepurasului de Pasti, simbolul fertilitatii, dar mai ales cu ouale colorate in nuante vii, pentru a sugera razele soarelui de primavara. Mai mult, in fiecare an, in mai multe sate bacauane se tin ritualurile dedicate Joii Mari din Saptamina Patimilor. Femeile aleg ouale si le vopsesc, iar barbatii, impreuna cu copiii, merg la mormintele rudelor, unde fac focuri din vreascuri. Ei aseaza vin si piine, pe linga foc si cruci, si tamiiaza mormintele. Se spune ca, in Joia Mare, mortii care se pregatesc sa vina pe pamint trebuie bine primiti. La intoarcerea in sat, copiii bat toaca pe ulite si cinta: „Toaca, tocanele/ Joi, joimarele/ Paste popa vacile/ Pe toate ogasele/ Duminica-i Pastele”.
Obiceiuri cu feciori si fete mari
Pe Valea Tazlaului, in seara de Pasti, se fac focuri de fin stricat sau din coji de usturoi. Noaptea, se spune, nu este bine sa dormi. In satul Valea Arinilor exista datina de a se face, in dimineata zilei de Pasti, un foc mare linga biserica. La inserat, se string, in jurul focului, satenii, mai ales cei tineri, care-l pazesc toata noaptea. Cel care rezista pina dimineata va fi bine vazut tot anul de sateni. Obiceiuri similare s-au pastrat si in zona comunei Damienesti. Aici, flacaii din sat merg pe malul sting al Siretului, iar pe celalalt mal vin flacai cu faclii, din Cotul Grosului. Traditii legate de focul de Pasti s-au pastrat si la Poiana Sarata, satul mocanilor din comuna Oituz.
Focul aprins in noaptea Invierii este un obicei vechi de sute de ani, care face ca slujba din aceasta noapte sa aiba o semnificatie aparte. Cu o saptamina inainte de sarbatoarea Invierii, flacaii din sat aduc lemne pentru focul care se va aprinde in curtea bisericii, cu o
jumatate de ora inainte de miezul noptii. Sint aruncate in foc portile si bancile din fata portilor fetelor care i-au refuzat la joc pe flacaii din sat. Daca focul este bine facut, arde si a doua zi. Se spune ca acesta este focul purificarii, care trebuie sa ajunga la inaltimea turlei
bisericii.
Fintinile trebuie curatate
Tot in zona satului Poiana Sarata, in prima vineri de dupa Pasti, localnicii curata un izvor sau o fintina. Credinta este ca fintina sau izvorul facut sau curatat in ziua aceasta nu va mai seca niciodata. La Stanisesti, Vultureni si Oncesti, in prima zi de Paste, copii, cu virsta pina in 12 ani, merg cu ciocnitul oualor la toate casele. Dupa ce anunta „Hristos a inviat!”, ciocnesc un ou cu gazda si primesc de la ea pasca sfintita, cozonac si oua rosii. In comuna Bogdanesti,
„Pastele blajinilor”, adica a doua zi de sabatoarea Invierii, se reunesc totii fii satului si merg cu cozonac si oua rosii la morminte.
Frati de cruce si „suratele”
De Pasti, taranii din comunele Casin si Brusturoasa au obiceiul de a se da in scrinciob. Ei cred ca, pentru a avea o recolta bogata de cinepa, nasii trebuie sa se dea in scrinciob cu finele, iar finul trebuie sa se ocupe de nasa. In prima noapte de Pasti, fetele leaga „suratie” si devin prietene pe viata, iar flacaii se fac frati de cruce.
Tot aici, in zilele de sarbatoare pascala, se merge obligatoriu la cimitire unde se da de pomana de sufletul mortilor.
In oras, copiii se scalda in apa neinceputa
Chiar in Bacau, in oras, se respecta obiceiul ca, in dimineata primei zile de Pasti, copiii sa se spele cu apa neinceputa. In cana cu apa se pune un banut, pentru ca micutii sa fie frumosi si curati ca banul, si un ou rosu, ca sa prinda roseata in obraji.
Iisus, prezent in gustul bucatelor alese
Isus este prezent in parfumul florilor cu care ne decoram masa, in gustul carnii de miel, in deliciosul gust de cozonac sau pasca, in placerea pe care o resimtim atunci cind ciocnim cu cei dragi un ou rosu. Este adevarat, acum, mielul este sacrificat in abatoare autorizate, cozonacii si pastile sint coapte in cuptoare electrice, iar ouale pot fi cumparate gata inrosite. In ciuda acestora, insa, semnificatiile au ramas aceleasi, nelasindu-ne sa uitam de ce ne bucuram atit de mult de ele: Invierea Domnului.
Mielul de Paste il inchipuie pe insusi Isus
Mielul pascal inchipuie prototipul lui Iisus, care este mielul lui Dumnezeu, cel care s-a sacrificat pentru a ridica pacatul lumii. Mielul pascal era mincare dumnezeiasca, iar Iisus a fost jertfit la aceeasi sarbatoare, in care se taia acesta.
Pasca – aluat purtind binecuvintarea lui Isus
De Pasti, nu exista casa in care crestinii sa nu se infrupte cu piinea binecuvintata de Hristos la Cina cea de Taina, pasca. Rotunda sau patrata, ea a capatat semnificatii aparte dupa Inviere. Cea rotunda ne aminteste de scutecele lui Iisus, iar cea patrata de mormintul lui. Crucea de pe pasca, se zice, este aparatoare contra grindinei si a vifornitei. Dupa ce toti ai casei gusta, un rest de pasca se pastreaza ca leac pentru vitele bolnave.
Oul rosu e Isus in groapa
Coaja oului este piatra mormintului pe care Mintuitorul a spart-o si a inviat. Culoare rosie inchipuie singele lui Iisus, varsat pentru mintuirea lumii. Cind ciocnim oul rosu ne gindim la invierea lui Isus care a ridicat piatra mormintului. Cojile nu se arunca, ci se aduna pentru a fi redate unei ape curgatoare, sa mearga astfel, sa dea de stire unei lumi indepartate -cea a Blajinilor – de sosirea Pastelui.
In loc de concluzie
Daca ar fi adevarat ca ne-am pierdut semnificatiile Sarbatorii, Iisus insusi nu ar reinvia poate, an de an, pentru noi. El este constiincios insa, se arata neobosit in lupta pentru credinta, este prezent – chiar daca pentru unii inconstient – in toate cele care ne umplu casa si sufletele cu bucurie, de Pasti.
Florentin RADU, Madalina ROTARU
Foarte frumos articol.