Un nou gen de afaceri proliferează, în ultimul timp, printre băcăuani: primirea de foloase necuvenite. Ce înseamnă aceasta? Foarte simplu: vinzi de mai multe ori, pe părți, ceea ce ai plătit o singură dată. Un astfel de caz ne-a fost prezentat, zilele acestea, la redacție, de un proprietar de apartament, nemulțumit de pretențiile și tratamentul la care este supus de vecinul său:
Eugenia Calapod, pensionară,, strada 9 Mai nr. 3,,scara B,,apart. 12: Vă aduc la cunoștință un caz pe care îl consider nefiresc. După ce am întreprins demersurile legale și am reușit să obțin aprobările pentru instalarea unei microcentrale termice de apartament, am vrut să execut lucrările propriu-zise, moment în care m-am lovit de următorul impediment: vecinul meu Mandler Leon, care și-a realizat o instalație similară pe parcursul anului trecut, mi-a pretins 4.000.000 de lei pentru a mă putea racorda la traseul de alimentare cu gaz metan. Am rămas surprinsă, întrucît instalația asupra căreia se consideră proprietar l-a costat, în urmă cu un an și ceva, în jur de 6,5 milioane de lei. Recunosc că este dreptul dumnealui de a-și recupera cota-parte de cheltuieli de la cei ce se „înțeapă” ulterior, dar nu pot fi de acord să facă din aceasta o afacere strict personală. De ce spun aceasta: între timp s-au racordat alte două familii care i-au plătit cîte 4.000.000 de lei, eu fiind a treia cu aceeași sumă. Concret, domnul Mandler și-a recuperat deja cheltuielile și este în cîștig cu circa 5,5 milioane de lei, plus folosința asupra conductei, iar suma pe care o poate cîștiga în continuare are șanse să crească pînă pe undeva, pe la 35 de milioane, instalația aflată în discuție putînd alimenta zece consumatori. Mă întreb și vă întreb, așteptînd un răspuns de la dumneavoastră: este legal și moral să se procedeze astfel? Atunci cînd domnul Mandler a solicitat acceptul tuturor locatarilor de pe scară să instaleze conducta respectivă, nici unul nu i-a solicitat vreun ban în temeiul co-proprietății la cota indiviză, dar acum își arogă dreptul de proprietar unic și procedează după cum v-am relatat.
Redacția: Asemenea practici nu sînt unice în oraș, nici în județ. După părerea noastră, ne aflăm în fața unui abuz ce intră în contradicție nu atît cu legislația (care, se pare, a scăpat cumva din atenție astfel de situații), ci cu normele morale. Cazul dumneavoastră este fie de competența conducerii asociației de proprietari de care aparțineți, în sensul implicării în medierea conflictului dacă, desigur, o solicitați, fie de instanța de judecată. În mod normal, părțile implicate ar trebui să-și rezolve diferendul în mod amiabil, așa cum de altfel au procedat majoritatea băcăuanilor: cei ce solicită să se racordeze la conducta de alimentare vor plăti în mod egal costurile acesteia, care vor scădea treptat pînă la incidența lor. Astfel, toți, nu doar primul proprietar care a avut inițiativa instalării traseului respectiv, vor deveni co-proprietari ai unei lucrări de folosință comună într-un spațiu ce aparține, în cote indivize, acelorași beneficiari. (Rubrică redactată de Florin DUNĂREANU)
Lasă un răspuns