Constantin Dorobăț, instructor auto, Cornișa Bistriței nr. 9 A , apart. 16, Bacău: Ceea ce mă aduce la dumneavoastră, la ziar, sînt două întîmplări pe care nu le-am provocat eu, dar cărora le-am căzut victimă. Vorba zicalei: Și bătut, și furat și de nimeni ascultat”. Cel mai mult mă nemulțumește, însă, faptul că cei care sînt puși să facă ordine prin aplicarea legii mă poartă pe drumuri, dau din umeri, ba uneori mă și amenință, în timp ce aceia care au provocat scandalurile și m-au furat stau liniștiți, bine mersi.
Iată întîmplările pe care vi le sesizez: exact în urmă cu o lună de zile, pe 19 iunie a.c., seara, m-am dus să servesc, în liniște, o cafea la barul Armando, din zona Tic- Tac. Aici m-a luat în primire personalul barului pe motiv că de ce nu comand și băutură – vin, alcooluri sau altceva. La replica precum că e doar treaba mea ceea ce beau, doi salariați mi-au aplicat corecția – un pumn în cap, după care am fost îmbrîncit pe scări ca oricare bețiv, scandalagiu sau vagabond. Am reclamat agresiunea la ofițerul de serviciu al Poliției municipiului, care a dirijat cazul Secției 1 de Poliție, cu solicitarea de a se lua măsuri împotriva agresorilor. Cazul a fost „trecut cu vederea”, pînă azi nefiind luată nici o hotărîre.
Cîteva zile mai tîrziu de la acest incident, respectiv pe 23 iunie, la orele 18, mă aflam la intrarea în Cimitirul Central, unde făcusem o pomenire pentru un prieten decedat. La un moment dat m-am pomenit înconjurat de cinci boschetari care mi-au cerut, imperativ, să le dau băutură și mîncare. Pentru că i-am refuzat m-au luat la bătaie, rupîndu-mi ochelarii și hainele și buzunărindu-mă. Mi-au dispărut buletinul de identitate, permisul de instructor auto și 500 de Euro. Actele, împreună cu portmoneul, le-am găsit în cutia poștală după o săptămînă. Banii au rămas bun furați. Incidentul a atras mai mulți gardieni publici și polițiști, cazul a fost preluat de plt. Solomon, apoi de plt. Patrichi, am fost cercetat – tot eu – și am depus un memoriu adresat camandantului Secției 1 Poliție. Nici o rezolvare, după patru săptămîni. Eu, victima, sînt purtat pe drumuri, iar cei cinci huligani își văd de-ale lor. Nu înțeleg cum se cercetează și se stabilește adevărul. Oare chiar nu există lege pentru huligani, sau ea, legea, se aplică după criterii pe care eu nu le înțeleg.
Redacția: V-am ascultat și publicat păsul. Sperăm ca odată făcute public, pățaniile dumneavoastră să-și găsească rezolvările, iar adevărații vinovați, sancționați. (Rubrică realizată de Florin DUNĂREANU)
Lasă un răspuns