Mihai Ion Agășanu – muncitor, strada Victor Babeș, bl. 20, scara A, apart. 20, Bacău: Deși sînt un om simplu, cu nu prea multă carte, nu sînt indiferent la ceea ce se întîmplă în jurul meu, cu bune și mai puțin bune. Lucrurile pe care le constat încerc să le pun pe versuri, reușite sau nu, dar e un mod de a mai ieși din stresul de fiecare zi. Citesc cu interes Ziarul de Bacău și am constatat că paginile publicației sînt deschise pentru părerea fiecăruia. Iată de ce m-am gîndit să vă trimet cîteva poezii, ați fi primii care mă publicați și v-aș rămîne îndatorat. Veți găsi în ele fapte și atitudini pe care le putem întîlni zilnic pe stradă, în presă sau la televiziune.
Redacția: Ne face plăcere aprecierea dumneavoastră în ce privește receptivitatea față de solicitările cititorilor noștri. Este o conduită de la care nu ne abatem. În ce privește versurile, ați observat că nu prea își găsesc loc în cuprinsul rubricii de față. Vom selecta, totuși, cîteva strofe, pentru a vă oferi o bucurie. Așadar: „Singur și bătut de soartă / De cei tari subestimat / Eu vă rog pe dumneavoastră / Să fiu astăzi ascultat. / Cît ai fi, frate, de mare, / Privește de sus în jos,/ S-ar putea, din întîmplare,/ Să ajungi neputincios. / Eu, Ionică Agășanu,/ De dureri sînt azi răpus,/ Și fac planul, ca țiganul:/ Cum să fac să ajung Sus?”. Referitor la dorința formulată în ultimul dintre aceste versuri, luați aminte la cei care deja se află „sus”; poate vă sugerează vreo idee.
Atenție la PET-uri!
Vasilica Apostol, pensionară, Bacău: Piața de produse lactate este deosebit de generoasă chiar și acum, în plină iarnă. Producătorii particulari oferă numeroase sortimente de brînzeturi și alte derivate, cît și lapte în stare proaspătă. Acest lucru nu poate decît să ne bucure. Cu altceva nu pot să fiu de acord, cu o situație care mă îngrijorează; și nu doar pe mine. Am observat de mai multe ori că o parte din sticlele de material plastic folosite de femeile care vînd acest lapte sînt procurate de la rromii care controlează ghenele de gunoi, din care recuperează aceste sticle pe care, apoi, le vînd țăranilor care își comercializează, mai departe, produsul acesta extrem de perisabil. Se înțelege că nici nu mai poate fi vorba de respectarea condițiilor de igienă. De aici, unele surprize neplăcute pentru cei care apelează la această sursă de aprovizionare. Cred că personalul piețelor băcăuane ar trebui să găsească o modalitate de a controla starea de igienă a recipienților utilizați, fiindcă nu este exclus să ne pricopsim cu cine știe ce cazuri de intoxicații alimentare și să nu le cunoaștem sursa. Ceea ce fac, prezentîndu-vă această practică, nu urmărește să producă panică ori să inducă cine știe ce confuzie, ci doar să atenționeze asupra unui potențial risc. (Rubrică redactată de Florin Dunăreanu)
Lasă un răspuns