• majoritatea străzilor din Bacău poartă denumiri neutre • cetățenii nu știu mai nimic despre personalitățile ale căror nume au fost atribuite unor artere din oraș • fiecare schimbare majoră de regim politic a adus după sine schimbarea denumirii străzilor • sînt cazuri în care nici oameni care locuiesc pe strada în cauză nu știu să spună de unde vine denumirea • modificările repetate ale denumirlor de străzi i-au bulversat complet pe băcăuani
O simplă privire aruncată peste harta oricărui oraș reprezintă, de cele mai multe ori, o adevărată lecție de istorie. Date care au influențat decisiv cursul istoriei sau numele unor personalități marcante ale unei anumite epoci sînt atribuite unor străzi, centrale sau mai lăturalnice, în funcție de greutatea numelor. În fiecare oraș din România există cîte un Bulevard al Unirii, o stradă Mihai Eminescu sau, mai nou, o Piață a Revoluției. Nici municipiul Bacău nu face excepție de le regulă. La fel ca în toate municipiile de rangul său, străzile din Bacău poartă nume de scriitori, domnitori sau oameni politici. Istoricul Eugen Șendrea, unul din membrii comisiei de atribuire a numelor de străzi din municipiul reședință de județ, spune, însă, că acordarea unor denumiri cu caracter istoric nu reprezintă, totuși, o caracteristică pentru Bacău. „Sînt, într-adevăr, cîteva date istorice care au fost incluse în nomenclatorul străzilor, cum ar fi 1 Mai, 9 Mai, 13 septembrie sau 22 decembrie. Mai avem și cîteva străzi care poartă numele unor domnitori sau personalități istorice, cum ar fi Alexandru Lăpușneanu, Alexandru cel Bun, Ștefan cel Mare sau Ana Ipătescu, însă cam atît. Cele mai multe denumiri de străzi sînt cuminți, inocente, puse de oameni care nu au vrut să supere pe nimeni. În plus, de ce să nu recunoaștem, aceste denumiri, neutre și fără prea multe implicații politice, au avut darul să ofere mai multă tihnă locuitorilor lor. Asta pentru că aceste denumiri au fost singurele care au rezistat neschimbate de-a lungul mai multor zeci de ani”, mai spune istoricul Șendrea. Așa se explică, așadar, de ce pe harta municipiului Bacău cele mai des întîlnite denumiri de străzi sînt de genul Sălciei, Silozului, Spicului, Morii, Răzoare, Siliștei, Serei, Viilor, Islaz, Cîmpului, Crîngului, Livezilor, Rozelor, Violetelor, Zambilelor, Brîndușei, Arinilor, Arțarului, Nalbei, Ulmilor, Toporași, Trandafirilor, Viorelelor, Teiului, Ghioceilor, Gladiolei, Crinului, Iasomiei, Nalbei, Narciselor, Mușcatei, etc. Mai avem și băcăuani care stau pe străzi cu denumiri „scînteietoare”, precum Scînteii sau Luminii, ori romantice, de genul Viselor, și înșiruirea ar putea continua.
Numele străzilor nu le spun nimic băcăuanilor
În anii ce au urmat Revoluției din Decembrie 1989, modificarea denumirii unor străzi a fost una din primele schimbări majore care i-a afectat pe locuitorii municipiului reședință de județ. Prima schimbare semnificativă a avut loc încă din luna iunie 1990, cînd 34 de străzi din Bacău și-au schimbat denumirea peste noapte. Băcăuanii care au trăit zeci de ani pe strada Dr. Aroneanu au fost nevoiți, așadar, să își schimbe toate actele de identitate după ce numele străzii lor s-a schimbat în Bulevardul Alexandru cel Bun. Nu a fost, însă, singura schimbare de denumire care a fost decisă atunci de autorități. Bulevardul 23 August a devenit Bulevardul Vasile Pîrvan, Strada Drumul Socialismului își schimbă denumirea în strada Alexandru Lăpușneanu, Karl Marx a devenit Nicolae Titulescu, 11 iunie devine Erou Nechita, erou al Revoluției din Decembrie 1989, strada 7 Noiembrie își schimbă denumirea în Dimitrie Cantemir. Tot atunci, pasajul 6 Martie este transformat în Pasajul Revoluției, Piața Doctor Aroneanu devine Piața Revoluției, strada Vasile Roaită este redenumită strada 22 Decembrie strada Frederich Engels devine strada Vasile Lupu, strada Alexandru cel Bun devine strada George Apostu, strada Cornului devine Dimitrie Bușilă (erou al Războiului de Independență din 1877), strada Maxim Gorki devine Veronica Micle, strada Canalului își schimbă denumirea în Nicolae Lascăr Bogdan (erou al Războiului de Independență din 1877), strada Miciurin devine Mircea Eliade, strada Alexandru Sahia este transformată în strada Gheorghe Donici (erou al primului război mondial), iar Banca Națională devine Grigore Tăbăcaru.
Peste doar cîțiva ani, strada Banca Națională a redevenit la vechea denumire, iar numele lui Grigore Tăbăcaru este atribuit unei alte străzi din cartierul Șerbănești. Printre cele 34 de străzi al căror nume a fost schimbat în luna iunie 1990 s-au aflat și strada Cărămizilor, care a devenit Arcadie Șeptilici, strada Acvilei, care și-a schimbat denumirea în strada Constantin Mușat (erou al primului război mondial), strada Bujorului, care a devenit Erou Ciprian Pintea, strada 30 Decembrie a devenit Emil Racoviță, strada Mihai Eminescu s-a transformat în Procopie Strat (erou al primului război mondial, născut în județul Bacău), Grivița Roșie devine Mihai Eminescu, Aleea Codrului își schimbă denumirea în Aleea Ateneului, strada Aurel Șețu devine strada Ion Ionescu de la Brad (agronom, economist și profesor la Academia Mihăileană din Iași, născut în județul Bacău), strada Secerișului devine Gheorge Glod (erou al primului război mondial, născut în județul Bacău) , strada Eliberării devine Vasile Alecsandri, strada Vasile Alecsandri devine, la rîndul său, strada Gheorghe Rusu (erou al Revoluției din decembrie 1989, născut în municipiul Bacău), Trecătoarea Holt devine strada Ion Borcea (fondatorul stațiunii zoologice marine Agigea, născut în județul Bacău), strada Nufărului devine Nicu Enea (pictor băcăuan care a locuit pe această stradă), iar Bradului devine strada Ion Luca (dramaturg băcăuan). Tot atunci, Bulevardul 6 Martie și-a schimbat denimirea în Bulevardul Mihail Kogălniceanu. Scurt timp după aceea, denumirea acestei importante artere de circulație din municipiul Bacău este schimbată în Bulevardul I.S. Sturza.
Cine este doctorul Istrate?
În general, numele marilor scriitori sau oameni politici sînt, de regulă, cunoscute de marea majoritate a locuitorilor municipiului Bacău. Trebuie însă spus că o bună parte dintre băcăuanii habar nu au cine au fost personalitățile al căror nume este purtat acum de străzile pe care locuiesc. În cartierul CFR, de exemplu, alături de străzi ca Ozanei, Iașilor sau Dragoș Vodă se află și strada doctor Istrate. „De 20 de ani mă chinui să aflu cine a fost Istrate ăsta. Sînt un om care citesc, zic eu, destul, dar numele medicului ăsta nu l-am întîlnit nicăieri”, spune nedumerit Ion Ișeru, un băcăuan ce locuiește pe această stradă. „Doctorul C.I. Istrate este unul dintre cei mai renumiți chimiști români. La începutul secolului trecut, el și-a definitivat studiile pe banii municipalității băcăuane, după care, întors acasă, a întocmit o serie de studii de specialitate care au revoluționat lumea științifică”, a explicat istoricul Eugen Șendrea.
În cartierul Șerbănești există un colț al primarilor
În cartierul Șerbănești, aceeași poveste. În vara acestui an, o parte din străzile nou înființate în urma extinderii lucrărilor de construcție din acestă parte a orașului au fost „botezate” de edilii orașului cu numele unor primari care s-au ocupat de mersul urbei acum mai bine de o sută de ani. Membrii comisiei de atribuire a numelor de străzi au vrut astfel să îl readucă în memoria băcăuanilor pe Gheorghe Negel, primul primar al orașului Bacău. În timpul mandatului său, desfășurat între anii 1864 – 1865, se fac primele încercări de sistematizare. Apar noi clădiri care vor contribui mai apoi la îmbunătățirea aspectului orașului și tot în această perioadă sînt construite primele trotuare cu bordură din oraș. Gheorghe Hociung este un alt primar al cărui nume este purtat de una dintre noile străzi din cartierul Șerbănești. Primar al orașului Bacău între anii 1870 – 1874 și 1876 – 1883, Gheorghe Hociung a contribuit la lucrările de sistematizare a orașului și a înființat și perfecționat serviciul de pompieri. A contribuit la dezvoltarea comerțului, a ajutat la înființarea unor săli de teatru, iar în timpul mandatului său se construiește prima gară a Bacăului. Costache Radu și Leon Sakellary sînt alți doi foști primari ai Bacăului al căror nume a fost atribuit unor străzi din Șerbănești. Primar al Bacăului între anii 1889 – 1890 și 1894 – 1895, Costache Radu a scris monografia Bacăului de la 1850 – 1900. A scos cîteva ziare în Bacău și a scris cîteva comedii. A făcut primele trotuare cu bazalt artificial din Bacău. Primar al orașului între anii 1886 – 1887; 1890 – 1891; 1896 – 1897; 1901 – 1904; 1907 – 1910 și 1922 – 1926, Leon Sakellary este cunoscut ca fiind singurul primar al Bacăului care a reușit să fie dețină șase mandate la cîrma orașului. A făcut lucrări de alimentare cu apă, a introdus canalizarea în anul 1909, a introdus serviciul tehnic orășenesc și de salubritate, a construit hala din piața veche și a creat piața Paloșanu. A fost de trei ori deputat și doctor în drept. Pentru mulți dintre băcăuanii care stau în cartierul Șerbănești, numele celor patru foști primari ai Bacăului sînt total necunoscute. Nu au știință despre ei nici chiar cei care stau în această parte a orașului. Nici unul dintre cei întrebați nu ne-a putut răspunde nici unde se află noile străzi, nici cine au fost cei patru foști primari ai Bacăului. „Care Sakellary? Și-a făcut deja stradă dom’ primar?”, se întrebau nedumeriți toți cei de la care încercam să aflăm unde sînt noile străzi.
În Gherăiești, cimitirul se află pe strada Liniștii, în Șerbănești, pe strada Triumfului
Cele mai semnificative denumiri de străzi sînt cele pe care se află cimitirele din Bacău. În cartierul Gherăiești, cimitirul se află pe strada Liniștii, iar în Șerbănești oamenii sînt purtați pe ultimul drum pe strada Triumfului. În rest, pe strada Muncii nu am găsit ieri decît un băcăuan aghezmuit care abia putea merge drept pe marginea drumului, iar pe strada Ozanei, (cea frumos curgătoare din povestirile lui Creangă), bălțile se întindeau pe toată lungimea drumului. (Elena SOLOMON)
Lasă un răspuns