Istoria romanțată

Prințul Eugen, căpitanul american

Zărind trăsura, Ali, bătrînul ienicer ce păzea poarta palatului din Comănești, încrucișă mîinile pe piept și făcu o adîncă plecăciune:
– Bună, Ali. Stăpînii sînt acasă?
– Acasă, acasă!, răspunse turcul, prinzînd din zbor o monedă de aur, ce-i fusese aruncată.
Palatul Ghika din Comănești părea inundat în verdeață. Grădina era un imens desen format din straturi complicate cu cele mai frumoase flori. Multe dintre ele fuseseră aduse cu greutate din străinătate. Vizitiul struni caii în fața intrării în palat. Din trăsură sări iute un tînăr înalt, cu mustăcioară, îmbrăcat într-o uniformă militară cum nu se mai văzuse pe aceste meleaguri. în grabă, coborîră treptele palatului Dimitrie Ghika și fiul său Nicolae:
– Eugene, dă-mi voie să te îmbrățișez. Atîția ani ți-am dus dorul! Hai sus și povestește-ne cum a fost în America! îl rugă Dimitrie, fratele său geamăn. Ai participat la războiul de secesiune?…
– Dragă frate, după cum știi am părăsit Iașul. Am ajuns, după mai multe peripeții, cu vaporul, la New York. Acolo aflu de apelul președintelui Abraham Lincoln din 15 aprilie 1861. M-am numărat și eu printre cei 75.000 de voluntari care s-au angajat în lupta de apărare a unității și integrității americane. Ba, mai mult, într-una din zile am fost chemat chiar de însuși președintele Abraham Lincoln:
– Prințe, m-a întrebat el, de ce te-ai înrolat în armata americană?
– Domnule președinte, i-am spus, doresc să apăr libertatea. Apărînd-o pe cea americană, într-o zi o voi apăra și pe cea din patria mea!
Am fost angajat ca simplu soldat în „Regimentul 5 al Statului New York”, avîndu-l comandant pe colonelul Iarlovski. Sînt așa de multe de povestit că ne-ar trebui chiar luni de zile. Pe scurt, împreună cu soldații americani am luat parte la alte noi sîngeroase bătălii. Am suferit de sete, de foame, ba uneori n-am avut muniție, luptînd doar cu baioneta sau sabia. într-una din bătălii am fost aproape copleșiți numericește. O ploaie de gloanțe se abătură asupra pozițiilor noastre. La un moment dat stegarul regimentului cade răpus de un glonte. Văzîndu-l, doi soldați sudiști se reped să-l captureze. N-am mai avut timp să încarc arma și m-am repezit la ei. Am învîrtit pușca ca pe o ghioagă de-ale noastre, reușind să-i pun pe fugă. Totuși, un glonte mi-a străpuns pieptul, fiind grav rănit. Am fost decorat, iar după ce m-am vindecat m-am întors alături de camarazii mei din „Regimentul 5 New York”. Pentru vitejia mea am fost avansat la gradul de căpitan, grad pe care-l port cu mîndrie și acum. N-am fost singurul voluntar român. A căzut, în apărarea libertății americane, la 16 ianuarie 1863, bunul meu prieten Nicolae Dumka. Deși eram în spital i-am trimis condoleanțe surorii sale, publicistă cunoscută, doamna Constanța Dumka-Șchian.
într-adevăr, prințul Eugen Ghika se acoperise de glorie pe pămîntul american. Reîntors în țară a fost unul dintre cei mai căutați bărbați ai Iașului. Istorisirile sale făceau vîlvă în marile saloane ale orașului. Iacob Negruzzi va scrie: „Eugen s-a întors din America (…) și a dobîndit, luptîndu-se pentru libertate gradul de căpitan” și „Eugen, căpitanul american, m-a înfiorat cu istorisiri de război americane”.
A fost deputat de Bacău și apoi senator. Se căsătorește cu frumoasa Jeanne-Catherine Kesco, devenind cumnatul regelui Serbiei, Milan Obrenovici (al cărui mamă era din neamul Sturdza). Retras la palatul din Comănești, va duce o viață în sprijinul comunității, militînd pentru propășirea României. Inima sa încetează să bată la 20 decembrie 1914, la vîrsta de doar 54 de ani.
Eugen Ghika este primul băcăuan care a luptat sub steagul american. Alături de fratele său geamăn Dimitrie, cunoscutul explorator din Africa și fiul său Nicolae, își înscrie numele în galeria marilor personalități ale Bacăului.
Eugen ȘENDREAtherine Kesco, devenind cumnatul regelui Serbiei, Milan Obrenovici (al cărui mamă era din neamul Sturdza). Ret

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!