Bacău, iulie 1819. Inginerul austriac Kuhler mai privi o dată harta ce era desfășurată pe masă. Era mulțumit că într-un timp scurt reușise să termine harta „tîrgului Bacăului”. Primise poruncă la începutul lunii iunie de la însuși domnul Moldovei, Scarlat Callimachi. Din nefericire, la 24 iunie, domnul este înlăturat de la tron, așa că Kuhler va trebui să o prezinte noului domn. Cum a ajuns inginerul austriac la Bacău? El venise în Moldova în timpul războiului ruso – austriaco – turc (1787 – 1792). La sfîrșitul anului 1789 era la Roman, unde se afla sediul administrației militare. Învățase bine românește și chiar să scrie cu caractere chirilice. Va nota pe hartă: „Arătarea sămnilor a locurilor care s-au arătat cu numele lor pe hartă. Notează „16 sămne”: Varnița, Kilia lui Bratu, Fîntîna lui Tofan, unde este drumul Hușilor, Dealul Săbăuanilor, Piscul călugărilor, Piscul lui Bran, Dousprezece pămînturi ale mănăstirii Bistriței, Viile ungurenilor, Viile băcăuanilor, Vadul beiului, Beci domnesc, Vadul la drumul Ketrii (P.Neamț), Sânovie, muntele Sărăției, Dealul Ursoaiei, Dealul Mare”. Înfățișează bine meandrele Bistriței și podul de lemn aflat în apropierea tîrgului Bacăului. Delimitează zona Bacăului și prezintă casele existente. Aflăm că există o „Uliță Mare” (viitoarea strada Mare sau Mihai Viteazul), cu 83 de case. În jurul ei, presărate pe ici, pe colo, case sau bordeie. În total, atunci Bacăul avea abia 8.000 locuitori. Dar, din cele „16 sămni”, șase sînt cuprinse și într-un document de la Ștefan cel Mare (?) După cum se știe, prima hartă a Moldovei datează din 1714, fiind făcută de Dimitrie Cantemir, iar o alta se va publica la Viena în 1797, purtînd denumirea „Gheniki harta Moldavias”. De necrezut, la 1800 apare și o hartă a orașului Tîrgu Ocna. Pentru ce ceruse domnitorul Callimachi o hartă a Bacăului? Firește, domnitorul voia nu numai o hartă administrativă, ci și una de interes militar. Bacăul redevenea un important centru administrativ și militar. Ca urmare, în cazul unui conflict armat trebuia cu precizie să se știe configurația geografică a zonei Bacăului. Aceasta a fost misia inginerului Kuhler la Bacău. Datorită acestei hărți, astăzi istoricii pot reconstitui o parte din trecutul Bacăului. (Eugen ȘENDREA)
Lasă un răspuns