Eugen ȘENDREA
În anul 1891, în mica localitate franceză Rennes le Chateau, abatele Berenger Sauniere s-a apucat, cu fonduri puține, să-și repare biserica. Bărbat voinic și gospodar, ca să mai cruțe ceva bani, lucra el însuși la reparații. În timp ce ostenea într-o porțiune a altarului, într-un stîlp de susținere descoperă, uimit, trei tuburi de lemn, sigilate cu ceară roșie. Desface sigiliile și găsește trei pergamente acoperite cu o scriere ciudată. Cîteva luni mai tîrziu, cu ajutorul unui paleograf, le descifrează. Conțineau, în aparență, Rugăciunile Maicii Domnului și Evangheliile lui Luca și Ioan. Dar, în realitate, altele erau semnificațiile. Studiază…”Diavolul”, o sculptură extrem de veche, este așezată spre altar. Este frapat de privirea lui. Ochiul stîng era bolnav de strabism! Ațintea un anumit loc din podeaua bisericii. Sapă în acel loc, ajutat de o servitoare credincioasă. Descoperă, îngrozit, un schelet. Apoi, rămîne fără glas: mai întîi dă peste un cazan plin cu monede de aur, ca peste cîteva clipe să găsească o imensă comoară, demnă de cea a lui Ali Baba. Noaptea, pe furiș, cercetează vechile morminte. Nimeni nu știe, însă, cît de mare e comoara și ce conține ea. Sauniere este văzut în dese rînduri făcînd călătorii în Spania, Germania, Elveția și Belgia. Întotdeauna ducea cu el o valiză mare, extrem de grea. Își schimbă complet modul de viață.
Biserica va fi refăcută cu banii lui. Își construiește un magnific și luxos castel. Un nesfîrșit șir de personalități ale timpului îi devin oaspeți. Neașteptata opulență nu scapă răutăcioșilor. Este acuzat că și-a însușit banii credincioșilor. Se calculează că cele aproape două miliarde și jumătate cheltuite de abate ar fi fost strînse de toți enoriașii cam în 300 de ani! Ce conțineau valizele? O comoară? În ce consta ea? Unde a fost dusă și vîndută? Întrebări care au rămas fără răspuns pînă în anii ’70, cînd un cercetător francez, Jean Luc Chaumeil, și un coleg american reușesc să dea peste o parte a comorii abatelui și chiar să o fotografieze. Se afla într-un depozit secret, la 15 metri sub pămînt, în apropiere de localitatea elvețiană Roche de Noye. În fața unei asemenea bogății nu mai pot rosti nici un cuvînt. Rămîn înmărmuriți cînd constată că cele mai multe piese ale comorii sunt identice cu Tezaurul de la Pietroasa din România! Le fotografiază și chiar reușesc să le măsoare. Fotografiile vor apărea în revista franceză „Chavari”, nr. 18, din 1973. Între cele două tezaure sunt unele diferențe, dar, în mare, sînt asemănătoare. Firește ca în urma acestei incredibile descoperiri să se nască o întreagă suită de întrebări care de care mai tulburătoare: „Cum a fost posibil ca un tezaur de asemenea proporții să fie în dublu exemplar? Care este copia și care originalul?” Întrebările devin și mai dificile cînd se studiază istoria tezaurului de la Pietroasa. Se știe că după el s-au făcut copii galvanoplastice în 1867, la Paris, în 1868, la Londra, în 1872, la Viena, în 1895, la Berlin și din nou în 1900, la Paris. Noi enigme se adaugă și învăluie și mai mult Tezaurul de la Pietroasa.
Abatele Sauniere a murit la 22 ianuarie 1917. Se pare că o singură dată a vorbit de comoară, într-o spovedanie făcută vecinului său, abatele Riviere. Acesta era cunoscut ca un „bun viveur”. Ce teribilă taină i s-a spus că acesta, de atunci și pînă la sfîrșitul vieții, a rămas „taciturn și n-a mai fost văzut niciodată rîzînd și vesel”. Dar chiar în timpul vieții abatelui, în 1897, un prieten de-a lui a fost omorît cu 14 lovituri de cuțit, după ce i s-au furat niște planuri secrete. La două zile după moartea sa, preotul care i-a luat locul, moare! Dispare fără urme în 1938 un radiestezist care căuta comoara într-o grotă de lîngă Rennes le Chateau. În 1945, un alt căutător de comori este omorît. În anii următori vor fi descoperite în biserică și în curtea bisericii patru cadavre. Patru indivizi despre care se presupune că ar fi israelieni, căutau în 1972, sub acoperirea de geologi, comoara. Dar comoara sau comorile din Rennes le Chateau își ascund tainele. Le vom afla vreodată? (Eugen ȘENDREA)
Lasă un răspuns