În 1971, inginerul de computere american, Ray Tomlinson, a ales acest semn pentru a separa numele utilizatorului de numele serverului pentru o adresă de email. Singura confuzie a fost că, în sistemul de operare Multics, „@” însemna „șterge rîndul curent”. Prima adresă de e-mail din istorie a fost tomlinson@bbn-tenex. Domeniile „.com” vor apărea mult mai tîrziu. Tînărul inginer american nu a avut nici un profit de pe urma „micii” lui inovații și nici nu s-a gîndit vreodată că semnul se va căpăta o asemenea amploare.
„@”-ul în lume
Semnificațiile pe care acesta le are în lume sînt foarte variate, spre exemplu cei din Belarus, au o semnificație foarte ciudată, pentru ei, semnul înseamnă „cîine”, pentru chinezi „șoricel”, iar pentru cehi „hering rulat”. În maghiară, @ reprezintă un „vierme”, în norvegiană „coadă de porc”, iar în spaniolă „covrig spiralat”, și în limba română el este cunoscut și sub numele de „coada de maimuță” .Cele mai metaforice semnificații le dau limba turcă – „trandafir”, daneza – „a cu trompă de elefant” și, în finlandeză, „semnul lui miau-miau”.
Unii cred că „@” s-a născut în Evul mediu, din fuziunea literei „a” cu litera „d”, aceasta din urma fiind caligrafiată cu o liniuța verticală înclinată către stînga. Un dicționar spaniol din 1492 spune despre „@” că se referă la o unitate de masură denumită „arroba” care era echivalentă a 12,5 kg. Cuvîntul vine probabil din limba arabă, în care „ar-roub” înseamnă „un sfert”.
Berthold Luis Ullman, lingvist, crede că semnul își are originea în secolul al VI-lea. El reprezintă prepoziția „ad”, care în limba latină înseamnă „la” și arată locul de destinație sau posesia. Probabil este cea mai credibilă semnificație dată semnului. (Iulian VILIMAN)
Lasă un răspuns