Autor al volumelor „Istoria comorilor băcăuane” și „Jafuri și crime din istoria Bacăului”, profesorul Eugen Șendrea atrage din nou atenția publictului cititor cu „Istorii secrete”. Cartea ne poftește la o scurtă, dar palpitantă aventură, în trecutul plin de mistere al județului. De la șeful de trib de la Găiceana, al cărui sceptru a fost dus la muzeul din Piatra Neamț și posibilul mormînt al vestitului haiduc Toma Alimoș de la Săucești, pînă la O.Z.N-uri, Eugen Șendrea se încumetă a pătrunde în catacombele unor probleme pe care alții n-au făcut decît să le admire de la distanță. E greu și delicat să vorbești într-un oraș prin excelență al industrializării, despre o carte ale cărei subiecte ar putea constitui scenarii reușite pentru filme de aventuri gen Spielberg sau Verhooven. „Istoriile secrete” șochează prin bogăția și farmecul informațiilor pe care le cuprinde. Nu știu cîți din cei ce se plimbă plictisiți prin centrul orașului au habar că, sub bulevardul „Unirii”, în dreptul bisericii „Sf. Nicolae”, se găsea odată un cimitir? Sau cîți știu că sub fosta școală generală 18, de pe str. V. Alecsandri, dărîmată în 1988, se aflau catacombe? Sau cine își mai amintește de isteria creată în jurul apei făcătoare de minuni ce izvora, chipurile, din fîntîna „făcătoare de minuni” de la Galbeni (com. N. Bălcescu) în iarna anului 1988, problemă desuetă în 1990? Iar șirul întrebărilor s-ar putea extinde, căci fiecare dintre cele 32 de capitole conțin „inedite” despre Bacău. Apreciabil gestul făcut de Eugen Șendrea, în cele 120 de pagini ale cărții. Vezi, citești și simți cum te încearcă regretul orașului de altădată și al oamenilor care s-au perindat pe cărările ori prin cotloanele istoriei băștinașe. Căci, scriitorul băcăuan ispitește veacurile, cerîndu-le dezlegări. Dezlegări ce nu vor veni, probabil, multe dintre ele, niciodată. (Constantin GHERASIM)
Lasă un răspuns