• deși este un scriitor consacrat, cu volume apărute la edituri precum Gallimard sau Plon, ori în ediții ca Livre de Poche, elita culturală băcăuană nu s-a întîlnit cu Jacques Mazeau, la Centrul „Apostu”
Centrul Internațional de Cultură „George Apostu” a găzduit joi, 20 martie, cu prilejul Zilei Francofoniei, un eveniment cultural de excepție pentru urbea băcăuană. În prezența autorului, a reprezentanților autorităților politice locale și a unui impresionant număr de profesori de limba franceză, a fost lansată cartea „Infernul tandreței”n de Jacques Mazeau, în traducerea lui Jean Isaii. Apărută la editura „Bacovia”, al cărei director este Liviu Chiscop, cel care a avut și inițiativa chemării la Bacău a autorului, „Infernul tandreței” constituie o premieră în spectrul lansărilor de carte cu care ne-am obișnuit. Volumul a văzut lumina tiparului datorită generozității lui Andrei Muit, președintele Asociației „Betania”. Cunoscut publicist și scenarist francez, Jacques Mazeau este unul dintre scriitorii ai căror volume au apărut la edituri prestigioase precum Gallimard sau Plon. Și poate nu întîmplător, momentul a fost consemnat la Bacău într-o manieră ce l-a impresionat vizibil pe autor. După ce grupul „Acustic” al Liceului Pedagogic a interpretat cîteva cîntece în limba franceză, au urmat o serie de adevărate prelegeri, evident nu în limba română, despre conexiunile istorice dintre cele două țări. Au comunicat Liviu Chiscop, Elena Baran, consilerul prefectul de Bacău, Dumitru Brăneanu, vicepreședintele Consiliului Județean, moderator fiind Geo Popa, directorul Centrului „George Apostu”. De fapt, s-a vorbit atît de mult în limba lui Voltaire, încît însuși autorul cărții a ținut să remarce că „se simte la Bacău ca în Franța”. Evident, doar în ceea ce privește limba.
Fiind un moment aparte, în condițiile în care Jacques Mazeau este unul dintre scriitorii publicați la edituri consacrate din Franța, am semnalat încă o dată lipsa condeierilor băcăuani de la o astfel de întîlnire, chiar și pentru un schimb de idei. Nu s-au remarcat decît omniprezentul poet Octavian Voicu, traducătorul Ghiorghi Iorga, aici mai mult în calitate de inspector școlar general, criticul literar Camen Mihalache Popa și… cam atît.
Păcat că o asemenea inițiative, rare pe malurile Bistriței, nu au ecou decît în rîndul celor implicați direct în organizare și nu pentru toată lumea culturală. Mai ales că unii se zbat să ridice ștacheta literară la un nivel mai înalt. (Constantin GHERASIM)
Lasă un răspuns