Japonezii vor să cooperativizeze, în doi ani, România

Hiroshi Terunuma, expert al Agenției Japoneze de Cooperare Internațională (JICA), s-a aflat pentru două zile în județul Bacău. Terunuma pune, de circa patru ani, umărul la înființarea, în România, de cooperative agricole de producție, după model japonez. în acest sens, expertul a promovat proiectul Legii cooperativelor agricole, adoptat de Parlamentul român la începutul anului trecut. în luna mai 2006, Agenția Națională de Consultanță Agricolă (ANCA) a semnat cu JICA un acord cu privire la proiectul de cooperare „Îmbunătățirea managementului fermei prin dezvoltarea cooperativelor agricole”, iar guvernul japonez a detașat la ANCA, pînă la finalizarea proiectului – respectiv 31 decembrie 2008, un expert pe termen lung în domeniul managementului cooperativelor agricole, care este Hiroshi Terunuma. Sosit în Romînia pe 29 iunie, Terunuma și-a început activitatea în cadrul ANCA, procedînd la instruirea personalului implicat în proiect. De asemenea, Terunuma s-a deplasat, în scopul acordării de asistență tehnică, la mai multe cooperative agricole din județele-pilot, care au fost Ilfov, Ialomița, Călărași și Constanța. La sfîrșitul săptămînii trecute, expertul japonez a fost la Răchitiș (Ghimeș-Făget), unde s-a înființat prima cooperativă agricolă de producție din județul Bacău, și la Ciucani (Răcăciuni), unde a fost lansată ideea înființării unei cooperative agricole.

– Care este, domnule Terunuma, finalitatea misiunii dumneavoastră în România?
– Am venit prima oară în România în 2001. Am stat trei ani și jumătate și am răspîndit conceptul de cooperativă agricolă, pentru că exista confuzie între cooperativele din lumea largă, din Occident, și fostele CAP-uri din România. La sfîrșitul misiunii mele a apărut și Legea cooperativelor agricole. De această dată, am venit pentru a mă asigura că înainte de integrarea în Uniunea Europeană a început și activitatea cooperativelor în România. După aderarea la UE, producătorii agricoli vor fi expuși competiției cu cei din alte țări, care au o agricultură performantă. Ideea înființării cooperativelor are la bază și realitatea că în aceste forme de asociere pot veni și producători care au o putere economică mai mică. Asocierea le dă o mai mare capacitate de producție, cu toate avantajele care decurg de aici. Vrem, deci, să sprijinim înființarea de cooperative în România și extinderea cît mai mare a acestei forme de asociere. După 2007 nu mai poate fi oferită asistență pentru cooperative, iar asistența oficială din partea Japoniei se va încheia în 2008.

De la centre pilot, la cooperative în toată țara

– Se va trece, deci, la o etapă practică a misiunii dumneavoastră aici?
– Da, aceasta este ideea. în partea practică a acestui proiect a apărut Legea cooperativelor agricole, am urmărit înființarea cooperativelor și, în continuare, vom monitoriza niște centre pilot în care se vor înființa cooperative, care vor fi un exemplu pentru toată țara.
– Unde vor fi aceste centre pilot? Din primele informații se pare că acestea vor fi organizate în sudul țării.
– Nu, în 2005 am selectat, inițial, cinci județe, din mai multe zone din țară, în Iași, Satu Mare, Arad, Prahova și Ilfov. Dar situația s-a schimbat și centrele pilot pot fi reconsiderate în funcție de situația din prezent. Ar putea fi și județul Bacău inclus. La ANCA avem o centralizare a cooperativelor agricole din toată țara, în care Bacăul figurează cu o cooperativă. Iată de ce am venit în județul Bacău, să văd această cooperativă. Dar noi vrem să vedem și potențialul care există pentru noi cooperative. Am fost, deci, la Răchitiș, în comuna Ghimeș-Făget, unde există prima formă cooperatistă, și am urcat și pînă în Ciucani – Răcăciuni, unde am auzit că există o altă inițiativă de acest gen. De asemenea, am fost aici pentru că am auzit că în județ au fost organizate, de Oficiul Județean de Consultanță Agricolă, seminarii și alte forme de pregătire și informare cu privire la înființarea de cooperative agricole. Am vrut să văd dacă acestea au avut ecou și unde anume. Noi nu ne limităm să monitorizăm doar cele cinci centre pilot, vrem să știm ce se întîmplă și în celelalte județe.

Produse pentru o viață mai sănătoasă

– Ce ați văzut la Răchitiș? Cu ce impresie ați plecat de acolo? Și în legătură cu noua cooperativă, dar și cu oamenii și locurile.
– Cei din Răchitiș au resurse foarte bune pentru producția agricolă. Acolo concentrarea trebuie să fie pe produse naturale, pentru că se poate exploata floră spontană, ciuperci și fructe de pădure. Sînt și produse ecologice, cum este cașul, în special brînza fără sare. De asemenea, se pot promova și produse cu specific al locului. Dar, ca activitatea de acolo să aibă succes, trebuie să se implice toată comunitatea. Eu am auzit că în România cele mai răspîndite boli sînt cele cardiace, atacul cerebral, tumorile cerebrale, ale căror cauze sînt în special grăsimile și sarea din alimente. Iată de ce noul trend ar trebui să fie o hrană mai sănătoasă, dietetică, cu valoare nutritivă mai mare. De asemenea, plantele medicinale de aici ar putea avea un rol mai mare în întreținberea sănătății. Este un mare potențial în acest sens.
– Ce impresie v-au făcut oamenii din Ciucani? Va fi menținută o legătură cu ei, pentru a se organiza o cooperativă agricolă și aici?
– La Ciucani am găsit o comunitate motivată de un lider, cu mare putere de convingere, ceea ce este foarte important în dezvoltarea cooperativelor agricole. Important este, însă, și obținerea unui capital social al acesteia, prin stimularea activităților care se pot realiza în acest sat. Aici și femeile sînt implicate în activități de meșteșugărit. Activitatea trebuie organizată, structurată și fiecare să producă pentru a obține un profit. Dar rolul femeilor se poate vedea, în Ciucani, și în administrarea cheltuielilor unei gospodării. în Japonia chiar există o grupare feminină care se ocupă de administrarea gospodăriilor. Se poate, însă, crea deja o imagine a viitoarei cooperative agricole din Ciucani. (Petru DONE)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!