Astazi, Camerele reunite ale Parlamentului iau in dezbatere ultima, se pare, motiune de cenzura initiata de opozantii Executivului condus de Calin Popescu Tariceanu, fosti parteneri de coalitie si de guvernare dar transformati in dusmani politici fara sanse de impacare. „Guvernul pleaca, Educatia ramine” este tema cu care Emil Boc si PD-L ii provoaca pe senatori si deputati sa dea nota actualei echipe de la palatul „Victoria”, al carei principal merit este acela de a fi reusit sa se mentina la putere timp de aproape trei ani in conditiile unei minoritati aparent lipsita de sanse, dar tinuta in echilibru de liberali. Si care, iata, nu scapa de amenintarea K.O.-ului pregatit de democrat-liberali in ultimele douazeci de secunde ale meciului politic la care am asistat in tot acest rastimp. Este o mutare de sah intr-un joc al orgoliilor lipsit de motivatie, s-au grabit sa-l catalogheze observatorii si analistii politici, dar si electoratul ce urmeaza sa se prezinte la urnele apropiatului scrutin. Cui mai foloseste un asemenea demers si ce ar mai putea rezolva el, cu numai trei saptamini inainte de alegeri?! Vrem sa plece pe usa din dos, inainte de a-si incheia mandatul, pentru a sanctiona astfel demagogia si lipsa de performanta, a tinut sa clarifice lucrurile si sa-si explice atitudinea liderul p.r.m.-ist Corneliu Vadim Tudor. Pentru ca presedintele Emil Boc sa nuanteze justificarea demersului intreprins de partidul sau: guvernul Tariceanu trebuie demis fiindca incalca in mod flagrant regulile constitutionale. Pretextul care a declansat toate aceste reactii fiind fermitatea cu care actualul Cabinet a respins aplicarea legii majorarii salariilor cadrelor didactice in formula adoptata de Parlament si promulgata de presedintele Traian Basescu.
Asadar, in cursul zilei de astazi vom afla nota pe care Executivul o va primi din partea Legislativului pentru cei patru ani de guvernare. Va fi, aceasta, o nota de trecere, sau de corijenta? Singurele certitudini sint insesi afirmatiile continute de titlul respectivei motiuni: Guvernul va pleca, indiscutabil, la sfirsitul urmatoarei luni calendaristice, in timp ce Educatia nu are un termen de prescriptie. Si-atunci, cui ii foloseste aceasta incrincenare pentru o cauza fara obiect, mai ales daca o privim din perspectiva sanselor formulate pe marginea legii, care sint relative, spre a nu le spune nule din moment ce nici proiectia bugetara pentru anul viitor nu prea le ia in calcul?! Referindu-se la demersul pd-l-ist, premierul Tariceanu opina ca e aberant faptul ca in plina campanie electorala sa se initieze o motiune de cenzura. Acesta nefiind altceva decit un gest politicianist, iar asocierea PD-L cu PRM la sustinerea ei caracterizeaza factura si stilul formatiunii liberal-democrate de a face politica. Motiunea reprezinta un gest de cea mai pura factura politicianista.
Ne aflam, asadar, in fata unui posibil vot de blam justificat doar de ranchiune si ambitii politice. O nota de plata pentru frustrari si deranjamente datorate orgoliilor exacerbate. De ce nu lasam ca votul autentic – fie de validare, fie de sanctionare, sa fie cel al urnelor?! !ntr-un climat marcat si dominat de incertitudini si ingrijorari datorate instabilitatii financiare care nu se abtine sa ne ocoleasca; de proteste si amenintari cu greve generale; de escaladarea coruptiei, mai era nevoie si de aceasta asa-zisa punere la punct a acelor pretinsi vinovati de multe din aceste rele?! Primenirea ce se asteapta a veni de la viitorii guvernanti este posibila doar prin obiectivitate si asumare responsabila. Gilcevile si confruntarile nu calmeaza, ci incita. Si pot doar sugera viitoare aliante si parteneriate care i-ar putea transforma pe proptagonisti, din dusmani in aliati, chiar daca cu conventionalismele de rigoare.
Dincolo de votul de astazi al parlamentarilor asupra motiunii, ramine intrebarea: cui prodest?!
Lasă un răspuns