Numeroși rromi din satele județului sărbătoresc azi, în prima joi de după Paștele ortodox, „Joia Verde” sau „Paștele romilor”, un obicei care datează de cîteva zeci de ani. Este, în primul rînd, sărbătoarea rromilor lăutari, un obicei cu numeroase conotații religioase.
Există opinii diferite chiar și în rîndul rromilor privind semnificația acestei zile. O parte dintre ei susțin că această zi este, de fapt, Paștele rromilor. O altă categorie consideră că această opinie este greșită, întrucît ei, țiganii, sărbătoresc Paștele așa cum se cuvine, odată cu ceilalți ortodocși.
Acest obicei se pare că s-a născut întîi de toate din considerente practice. „Pentru că lăutarii erau plecați în zilele de Paște să cînte la horile și petrecerile românilor, aceștia n-aveau cum să sărbatorească împreună cu familiile lor bucuria Paștelui. Așa s-a născut Joia Verde, prima joie de după Paștele ortodox”, ne spune Ion Barbu, din satul Rădoaia, comuna Parava, un sat cu tradiție în păstrarea acestei zile.
Am încercat să aflăm și cum s-a ajuns la denumirea de „Joia verde”, lucru destul de greu de realizat, deoarece sînt tot mai puțini cei ce-și amintesc acest lucru. De exemplu, unii spun că, în acea zi, copiii de rromi se îmbrăcau în frunze verzi de copac și jucau un dans sau un joc specific. Acum, însă, acest obicei s-a pierdut. Alții spun că au numit-o „verde” pentru că verdele înseamnă speranța, un nou început și, să nu uităm, obiceiul e unul de primăvara. În trecut veneau la sărbătorirea acestei zile tot felul de comercianți cu dulciuri și cu înghețată, iar copiii și nu numai ei puteau să se dea în leagane. Venea de asemenea circul. Pentru că horele se fac de obicei în aer liber, cu acest prilej vin să sărbătorească alături de localnici și rromi din alte localități, dar și români din satele învecinate, curioși sau pur și simplu pentru că le face mare plăcere să se alăture horelor sau seara la bal.
Carmen Călin, de 34 de ani, din Parava, mamă a doi copii, ne-a declarat: „M-am măritat și stau în alt sat unde nu se ține această zi. Dar în fiecare an fac tot posibilul să vin la mama acasă. Este cea mai mare sărbătoare a noastră, n-aș putea să lipsesc. Acum ne adunăm frații și surorile, fiecare de pe unde sîntem plecați, venim acasă să ne bucurăm împreună. Ne simțim minunat”.
Rromii participă la biserică la oficierea slujbei de Înviere, însă abia în prima joi de după Paște se reunesc și petrec după tradiția lor. Conform obiceiului, în „Joia Verde”, rromii din Rădoaia se gătesc și participă, de la amiază și pînă se întunecă, la horă, apoi se distrează la balul care ține pînă la ziuă. În această zi, nimeni nu se ceartă și există obiceiul ca tinerii satului să-și cunoască alesele inimii și să se pună bazele unor căsătorii. După o zi de voie bună, rromii continuă Joia Verde cu o altă sărbătoare de suflet a lor, numita „Paștele blajinilor” sau „Izvorul tămăduirii”, cum e cunoscută de ortodocși. În această zi, toți rromi ies să-și pomenească morții, aprind lumînări și, specific lor, intonează cîntece de jale în amintirea celor pierduți, chiar la mormintele acestora. (Florin CRĂCIUN)
Lasă un răspuns