Judecătorul Sorin Curpăn îi declară război fostului partener de afaceri, Vasile Botomei

Judecătorul Sorin Vasile Curpăn, magistrat la Judecătoria Bacău și cercetat în dosarul lui Vasile Botomei pentru complicitate la înșelăciune și fals, îi declară război autointitulatului decan al „Baroului”, nu demult partenerul său de afaceri. Judecătorul Curpăn a deschis la începutul acestei luni o acțiune în instanță împotriva UNBR – Bota și UNBR – Botomei, prin care cere Judecătoriei Bacău să constate nulitatea absolută a actelor emise pentru înființarea și funcționarea celor două uniuni. Și Cosmin Ștefan Burleanu, „avocat” școlit în „Baroul” lui Botomei și susținător înfocat al acestuia, se dezice, odată cu trimiterea sa în judecată, de „maestrul” Botomei.

Cătălina CHIFU

Judecătorul Sorin Vasile Curpăn, cel care este acuzat de procurori că, împreună cu Botomei, a înșelat o tânără absolventă de Drept care dorea să devină avocat și care a fost păcălită să intre în baroul ilegal al lui Botomei, pare să-și fi regândit poziția și se disociază de activitatea și Baroul lui Botomei. Deși anul trecut susținea înflăcărat legalitatea „Baroului” lui Botomei și a examenului de intrare în barou, contestând tocmai legalitatea avocaților tradiționali, judecătorul Curpăn, cel care a și făcut parte din comisia de examinare, întoarce acum armele împotriva partenerului său de afaceri. Poate și în ideea că-i va folosi în dosarul penal în care este anchetat alături de Botomei.

La începutul acestei luni, Sorin Vasile Curpăn a deschis o acțiune în instanță împotriva UNBR – Bota și UNBR – Botomei, prin care cere Judecătoriei Bacău să constate nulitatea absolută a actelor emise pentru înființarea și funcționarea celor două uniuni. „UNBR este succesoarea de drept a Uniunii Avocaților din România – motivează în cerere judecătorul Curpăn. În consecință din interpretarea textului menţionat rezultă că UNBR tradițională este singura în drept să funcționeze în temeiul Legii 51/1995 în România. Înființarea celorlalte două UNBR-uri și a barourilor aferente acestora a avut la bază diverse acte juridice eliberate de autoritățile Statului Român precum și statute și regulamente proprii de funcționare. Din economia textelor legale invocate de noi se reține însă că singura UNBR legală este succesoarea în drept a Uniunii Avocaților din România, respectiv așa-numita UNBR Tradițională. În condițiile în care înregistrările barourilor alternative și a celor două UNBR-uri Bota și Botomei au fost efectuate cu încălcarea prevederilor art. 1 alin (3) din Legea 51/1995 care prevede următoarele: , solicităm să constatați nulitatea absolută a actelor de înfiinţare a celor două UNBR alternative precum și a barourilor afiliate la cele două structuri”. Curpăn depune această cerere în instanță în calitate de „persoană fizică care a fost cercetată penal și trimisă în judecată pentru că a participat la comisia de examinare la Bacău din cadrul UNBR – structura Botomei”, lăsând să se înțeleagă că la rândul său a fost înșelat de Botomei. „Decanul și președintele acestor structuri au creat aparența că aparțin, la data examinării, de UNBR – structura Bota și că acestea sunt legale” – arată SorinVasile Curpăn.

Magistratul pozează în victimă a „decanului”

De-a dreptul hilară este încheierea cererii de chemare în judecată: „Prin această cerere introductivă de chemare în judecată noi înțelegem să participăm, după puterile noastre, la stoparea proliferării activității aparținând structurilor UNBR alternative celei tradiționale, structuri care au fost înregistrate în frauda legii la organele abilitate ale statului. De altfel participarea noastră la comisia de examinare s-a întemeiat pe nenumăratele rezoluții de neîncepere a urmăririi penale obținute de numitul Botomei Vasile și de Bacău pe care domnia sa îl conduce”.
Declarația pe care ne-a trimis-o magistratul Curpăn prin sms, cu o completare pe e-mail, este nuanțată. El spune că, de fapt, a solicitat instanței să constate „legalitatea sau nelegalitatea actelor de înființare a acestor structuri pentru a se elucida pentru totdeauna care dintre UNBR este succesoarea în drepturi a Uniunii Avocaților din România”.
Contactat telefonic, Vasile Botomei ne-a declarat că acțiunea judecătorul Curpăn nu se poate interpreta ca un război declarat UNBR Bota și UNBR Botomei, mai ales că „dumnealui nu doar că a participat în comisia de examinare, dar s-a și pronunțat ca judecător în favoarea Baroului pe care îl conduc”.
În replică la declarația lui Botomei, magistratul Curpăn ne-a răspuns: „În calitate de judecător am pronunțat sentințe penale la plângerile împotriva rezoluțiilor Parchetelor de netrimitere în judecată, confirmând astfel soluțiile adoptate de procurori. Așa fiind, eu nu am pronunțat sentințe favorabile UNBR Bota sau Botomei”.
Și Cosmin Burleanu, avocat „școlit” la „Baroul” Botomei, un alt susținător înfocat al acestuia, a depus o cerere de intervenție împotriva UNBR Bota și UNBR Botomei, tot pentru constatarea nulității absolute a actelor de înființare și funcționare a celor două uniuni. Burleanu este cercetat penal după ce, în urmă cu câteva luni, a îmbrăcat roba în instanță și s-a dat drept avocat în mai multe dosare.

Curpăn, în 2012: „Baroul lui Botomei funcționează legal”

Anul trecut, când Ziarul de Bacău a declanșat ancheta racolărilor de clienți pentru Botomei, judecătorul Vasile Curpăn nu a negat niciuna din faptele pentru care a fost acuzat, iar declarațiile lui au fost de-a dreptul uimitoare. El a recunoscut că a primit bani de la Botomei, dar pe merit și fără să încalce legea. Mai mult, Curpăn susținea la acea vreme că „Baroul” lui Botomei funcționează legal. „Judecătorii pot participa la comisii de examinare – ne explica senin Curpăn în octombrie 2012. Legea îmi dă voie. Eu nu am făcut decât să merg la examinare și pentru asta am fost plătit. 400 de lei pentru fiecare candidat. Am mai avut unul, Cosmin Burleanu se numește. Nu e problema mea că nu poate fi avocat sau că nu este primită în instanță (candidata, n.r.). Eu nu am semnat decât actele privind notele. Și până la urmă, de ce să nu poată profesa? Și în Baroul lui Botomei pot fi avocați. Are decizie de la Uniunea Europeană că funcționează legal. Nu e nicio înșelăciune la mijloc. Dacă stăm să ne gândim, Baroul tradițional nu funcționează legal, nu are acte de înființare. Eu pe avocații din Baroul lui Botomei îi primesc în instanță, pe ceilalți însă îi primesc din cauza unei cutume – pentru că toți judecătorii acceptă să-i primească. Iar a fi membru într-o comisie de examinare nu este o incriminare, ci o onoare. Nu trebuie să fiu numit de cineva de la nivel central. Problema știți care este? Că nu fata este la mijloc, ci Baroul tradițional căruia nu-i convine că mai funcționează un barou în Bacău, cu un doctor în drept la conducere”.