Junghiul de la Cotroceni

Ștefan RADU

Istoria ne învață că pînă și președinții resimt, din cînd în cînd, cîte un junghi prin părțile sensibile. Cu doar cîțiva ani în urmă, Ion Iliescu se plîngea că sînt unii care-i pun „sula-n coaste”. Ce-i drept, el a scăpat mult mai ușor: a evitat operația, preferînd tratamentul băbesc pe spinarea românilor, conform principiului antireformă „boală lungă, moarte sigură”… Acum, sînt unii care l-ar opera, împotriva voinței sale, cu rezultate definitive din punct de vedere politic…
Pentru Traian Băsescu, mandatul de președinte se dovedește a fi mult prea greu. Tot purtînd în spate grijilile țării, a făcut – bietul om – hernie de disc! Acum eu cred că mare parte din vină o are și el: prea s-a băgat în toate. Dacă nu l-ar fi jenat Constituția (și asta e pesedistă?!), ar fi cumulat toate funcțiile din stat: premier, șef al serviciilor secrete (mai ales!), constructor de poduri, dansator din buric pe litoral, șef de galerie la Steaua și cîte altele… Așa nu s-ar mai fi împiedicat, zi de zi, de antipaticul Tăriceanu și de mai marele senatorilor, Văcăroiu! A vrut să desființeze o cameră a Parlamentului. Pînă și partidele i se par a fi prea multe pe scena politică românească. Ar mai desființa vreo două, trei și ar începe „curățenia” cu liberalii. Pe post de opoziție ar lăsa partidul lui Gigi, că-i băiat simpatic și-i dă bilete gratuite la meciuri. Ce-i drept, pentru a nu rămîne dator, mai plătește, din cînd în cînd, cîte o masă la crîșma din cartier… De cînd a scăpat de Adrian Năstase (dispărut în meandrele concretului odată cu moaștele mătușii Tamara), nici PSD nu-l mai agasează așa de tare. într-un fel, face parte din familia originară de unde se trag și democrații. Un fel de „chemare a străbunilor”…
Un prieten umblat prin lume observa un lucru esențial pentru politica românească: în Occident, importantă este instituția și imaginea ei. La noi, important este cine conduce instituția. Dacă are lipici la electorat, poate să o terfelească în fel și chip că nu-l va sancționa cineva vreodată. Unii chiar își fac un crez din a modela după chipul și mintea lor instituția primită în administrare de la națiune. Ne amintim că la doar cîteva zile după ce a cîștigat mandatul prezidențial, dl Băsescu a anunțat poporul (confundat adeseori cu o adunătură de matrozi mahmuri) că va transforma din temelii Președinția. A inventat și un termen inedit: „președinte jucător”. N-am prea înțeles noi, din prima clipa, ce va să zică domnia sa cu o asemenea întorsătură de condei. Acum începem să ne lămurim. De exemplu, și-a pus în minte să restructureze Partidul Național Liberal (chiar dacă, după lege, este – momentan – apolitic). L-a scos de la naftalină pe amicul Stolojan, cel gata să se îmbolnăvească de nervi, la comandă, taman cînd are de cucerit un mandat de președinte al statului, și l-a trimis la asediul fotoliului de premier. însă tot a momeală miroase… La momentul potrivit, se va retrage iarăși pe motiv de anemie nervoasă și va lăsa locul vreunui protejat al dlui Băsescu. Nu poți obliga omul să-și dea viața pe altarul Guvernului! Și parcă pentru a fi și mai clare sforăriile, vine dl consilier prezidențial Săftoiu la televizor și declară senin că „la Cotroceni se lucrează și la varianta de scenariu în care România nu este integrată în Uniunea Europeană în 2007.” Păi cum rămîne cu mesajele super-optimiste ale președintelui?! Sau sîntem deja pregătiți psihologic pentru un asemenea eșec doar pentru a realiza planul cu alegerile anticipate? Am impresia că o parte a clasei politice este interesată mai ales de aranjamentele de culise și de protejarea intereselor proprii care sînt amenințate de regulile și restricțiile presupuse de integrare. O fi dat și președintele în boala grupurilor de interese? Hernia asta nu-i a bună! Și – în plus – nu sînt convins că specialiștii de la Viena au rezolvat toate problemele cu care se confruntă prezidentul nostru. Acasă, recuperarea post-operatorie va fi cu atît mai dificilă cu cît mai încurcate sînt treburile pe care le-a lăsat pe seama lui Boc, lui Stolojan sau a altor apropiați ai săi. Precum în zicala cu șoarecele și pisica, liberalii zburdă acum fericiți, ca scăpați din lesă, gata să dea peste cap toate protocoalele secrete ale adversarilor și aliaților deopotrivă. Dacă lucrurile nu se liniștesc în cel mai scurt timp, junghiul care bîntuie prin Cotroceni va afecta – iremediabil – coloana vertebrală a întregii puteri. Și dacă – Doamne ferește! – au dreptate medicii de specialitate, atunci unii vor paraliza pentru totdeauna.vină o are și el: prea s-a băgat în toate.

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!